Chestionare examen vanatori online

Anexa nr. 6
la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare
aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale
nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare,
publicat în M.O. al României Partea I nr. 606/02.09.2009
SET DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI PRIVIND EXAMENUL DE VÂNĂTOR
I.Biologia speciilor de interes cinegetic
1. Căderea (lepădarea) coarnelor cerbului comun cu vârsta peste 2 ani şi jumătate are
loc în perioada:
a) februarie – aprilie;
b) iulie – august;
c) septembrie – octombrie.
2. Durata creşterii coarnelor cerbului comun este de:
a) 60 zile;
b) 90 – 100 zile;
c) 120 – 130 zile.
3. Împerecherea cerbului comun se desfăşoară în perioada:
a) septembrie –octombrie;
b) iulie – august;
c) noiembrie – decembrie.
4. Aprecierea vârstei cerbului împuşcat se poate face după:
a) dentiţie;
b) mărimea copitelor;
c) greutatea craniului.
5. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de trofeu, este:
a) 10 septembrie-15 noiembrie;
b) 1 septembrie-15 februarie;
c) 1 septembrie-15 decembrie.
6. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de selecţie, este:
a) 10 septembrie-15 noiembrie;
b) 1 septembrie-15 februarie;
c) 1 septembrie-15 noiembrie.
7. Perioada de vânătoare la femela şi viţelul de cerb comun este:
a) 10 septembrie-15 noiembrie;
b) 1 septembrie-15 februarie;
c) 1 septembrie-15 noiembrie.
8. Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face după:
a) forma capului;

b) forma corpului şi comportamentul animalului pe teren;
c) culoarea părului.
9. Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de:
a) zona de câmpie cu trupuri mici de pădure;
b) pădurile de foioase sau de amestec de foioase şi răşinoase de mare întindere;
c) zona luncilor râurilor cu păduri de foioase.
10. Longevitatea cerbului comun este de:
a) 10 ani;
b) 14 ani;
c) circa 20 de ani.
11. Cârduirea cerbului comun are loc în perioada:
a) martie-iunie;
b) august-octombrie;
c) octombrie-aprilie.
12. Activitatea cerbului comun are caracter:
a) diurn;
b) auroral şi diurn;
c) crepuscular şi nocturn.
13. Prădătorul cel mai important al cerbului comun este:
a) ursul;
b) râsul;
c) lupul.
14. Dimorfismul sexual la cerbul comun este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
15. Metodele permise de lege pentru vânarea cerbului comun sunt:
a) la pândă sau la dibuit;
b) la goană sau cu câini gonitori;
c) la pândă la hrănitori sau sărării.
16. Vârsta la care coarnele cerbului lopătar ating dezvoltarea maximă este de:
a) 5 – 6 ani;
b) 9-10 ani;
c) 14-16 ani.
17. Maturitatea sexuală a ciutei de lopătar este atinsă la vârsta de:
a) 1 an şi 5 luni;
b) la 2 ani şi 3 luni;
c) la 3 ani.
18. Perioada de împerechere a cerbului lopătar este:
a) octombrie –noiembrie;
b) august– septembrie;
c) ianuarie-februarie.
19. Durata gestaţiei ciutei de lopătar este de:
a) 7 – ½ luni;

b) 5 – ½ luni;
c) 9 luni.
20. Fătarea ciutei de lopătar are loc în perioada:
a) mai-iulie;
b) februarie-martie;
c) martie-mai.
21. Biotopul favorabil cerbului lopătar îl reprezintă:
a) pădurile de răşinoase de mare întindere;
b) pădurile de amestec de foioase şi răşinoase din zona montană;
c) pădurile de foioase de întindere mică intercalate cu terenuri agricole din zona
de şes şi coline.
22. Cerbul lopătar este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) autohtonă în anumite zone din ţară.
23. Metodele permise de lege pentru vânarea cerbului lopătar sunt:
a) la pândă sau la dibuit;
b) la goană;
c) la pândă la hrănitori.
24. Longevitatea cerbului lopătar este de:
a) 10 – 12 ani;
b) 14 – 16 ani;
c) 20 – 25 ani.
25. Perioada de vânătoarea a masculului de cerb lopătar, de trofeu, este:
a) 10 octombrie-1 decembrie;
b) 1 septembrie-15 decembrie;
c) 1 septembrie-15 februarie.
26. Perioada de vânătoare a masculului de cerb lopătar, de selecţie, este:
a) 10 octombrie-1 decembrie;
b) 1 septembrie-15 decembrie;
c) 1 septembrie-15 februarie.
27. Perioada de vânătoare a femelei şi viţelului de cerb lopătar este:
a) 10 octombrie-1 decembrie;
b) 1 septembrie-15 decembrie;
c) 1 septembrie-15 februarie.
28. Iepurele de vizuină este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) autohtonă în anumite zone din ţară.
29. Biotopul favorabil iepurelui de vizuină îl reprezintă :
a) terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegetaţie arbustivă;
b) malurile apelor unde îşi sapă galerii;
c) păduri întinse de foioase.
30. Iepurele de vizuină trăieşte:

a) în colonii;
b) solitar;
c) solitar şi gregar.
31. Perioada de vânătoare a iepurelui de vizuină este:
a) 1 noiembrie – 31 ianuarie;
b) 1 octombrie – 30 decembrie;
c) 1 ianuarie – 15 februarie.
32. Bizamul este un animal:
a) de apă;
b) de uscat;
c) semiacvatic.
33. Bizamul este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) autohtonă în anumite zone din ţară.
34. Hrana bizamului este:
a) exclusiv animală;
b) animală şi vegetală;
c) exclusiv vegetală.
35. Metodele admise la vânătoarea bizamului sunt:
a) la nadă;
b) la pândă şi la dibuit;
c) la vizuină cu câini.
36. Bizamul se vânează în perioada:
a) 1 septembrie – 15 aprilie;
b) 1 august – 15 februarie;
c) 15 octombrie – 15 martie.
37. Maturitatea sexuală la vulpe este atinsă la vârsta de:
a) 10 luni;
b) 18 luni;
c) 2 ani.
38. Împerecherea vulpii are loc în perioada :
a) decembrie-ianuarie;
b) ianuarie – februarie;
c) martie-aprilie.
39. Gestaţia vulpii este de:
a) 62-68 de zile;
b) 52 – 53 de zile;
c) 40-45 de zile.
40. Hrana vulpii este de natură:
a) exclusiv animală;
b) animală şi vegetală;
c) exclusiv vegetală.
41. Metodele admise la vânătoarea vulpii sunt:

a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini;
b) la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană;
c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă.
42. Simţurile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt:
a) văzul şi gustul;
b) auzul şi mirosul;
c) gustul şi pipăitul.
43. Din punct de vedere comportamental vulpea este:
a) fidelă locului de trai;
b) puţin fidelă locul de trai;
c) nu este fidelă locului obişnuit de trai.
44. Longevitatea vulpii este de:
a) 5 – 7 ani;
b) 10 – 12 ani;
c) 18 – 20 ani.
45. Vulpea trăieşte :
a) în grupuri mari (haită);
b) solitar.
c) cu familia.
46. Activitatea vulpii are caracter:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
47. Trofeul vulpii este reprezentat de:
a) blană;
b) craniu;
c) osul penian.
48. Longevitatea şacalului este de:
a) 12 – 14 ani;
b) 6 – 8 ani;
c) 20-22 ani.
49. Trofeul şacalului este reprezentat de:
a) exclusiv blană;
b) exclusiv craniu;
c) blană şi craniu.
50. Şacalul este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) autohtonă şi alohtonă.
51. Hrana şacalului este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
52. Şacalul se vânează în perioada:

a) 15 mai – 31 martie;
b) 1 octombrie – 28 februarie;
c) 15 august – 15 septembrie.
53. Metodele admise la vânarea şacalului sunt:
a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini;
b) la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană;
c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă.
54. Câinele enot este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) autohtonă în anumite zone din ţară.
55. Activitatea câinelui enot are caracter:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
56. Hrana câinelui enot este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
57. Perioada de vânătoare a câinelui enot este:
a) 15 septembrie – 31 martie;
b) 1 august – 31 decembrie;
c) 1 august – 31 martie.
58. Biotopul favorabil câinelui enot este reprezentat de:
a) pădurile întinse din zona de deal;
b) pădurile întinse din zona de câmpie;
c) pădurile din apropierea apelor.
59. Activitatea viezurelui are caracter:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
60. Hrana viezurelui este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
61. Biotopul favorabil viezurelui este reprezentat de:
a) pădurile de foioase de deal şi câmpie;
b) terenurile cu apa freatică aproape de suprafaţă;
c) pădurile de răşinoase.
62. Caracteristica principală a viezurelui în timpul iernii este reprezentată de:
a) căutarea hranei în teren deschis;
b) somnul de iarnă;
c) căutarea hranei în stufărişuri.
63. Metodele admise la vânarea viezurelui sunt:

a) exclusiv la pândă şi la vizuină cu câini;
b) la pândă, la vizuină cu câini şi la goană;
c) exclusiv la vizuină cu câini şi la goană.
64. Trofeul viezurelui este reprezentat de:
a) blană şi craniu;
b) colţi;
c) exclusiv craniul.
65. Perioada de vânătoare a viezurelui este:
a) 1 august – 31 martie;
b) 15 septembrie – 31 decembrie;
c) 1 februarie – 31 martie;
66. Longevitatea viezurelui este de:
a) 10 ani;
b) 15 ani;
c) 20 ani.
67. Simţurile mai dezvoltate ale râsului sunt:
a) auzul şi văzul;
b) mirosul şi auzul;
c) văzul şi mirosul.
68. Simţul mai redus al râsului este reprezentat de:
a) miros;
b) auz;
c) văz.
69. Biotopul favorabil râsului este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
b) complexele păduroase de mare întindere, liniştite;
c) zonele împădurite, din apropierea aşezărilor omeneşti.
70. Râsul este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.
71. Activitatea râsului are caracter:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
72. Dimorfismul sexual la râs este:
a) mediu pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) foarte slab pronunţat.
73. Hrana râsului este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
74. Metodele admise la reglarea numerică a efectivelor râsului sunt:

a) exclusiv la pândă şi la dibuit;
b) la pândă, la dibuit şi la goană;
c) exclusiv la dibuit şi goană.
75. Ce specie de interes cinegetic este prezentată în imaginea de mai jos:
a) pisica sălbatică;
b) râsul;
c) jderul de piatră.
76. Conform legii, în România râsul face parte din următoarea categorie de specii de
interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;
c) ce trebuie combătute.
77. Conform legii, în România, reglarea numerică a efectivelor râsului este permisă?
a) da, prin derogare de la lege;
b) nu;
c) da, fără restricţii.
78. Râsul atacă următoarele categorii de animale :
a) sănătoase;
b) slabe, bolnave, rănite;
c) a) şi b)
79. Trofeul râsului este reprezentat de:
a) colţi;
b) smocurile de păr din vârful urechilor;
c) blană şi craniu.
80. Urma pârtie a râsului se aseamănă cu urma:
a) câinelui;
b) jderului;
c) pisicii sălbatice.
81. Râsul se hrăneşte cu:
a) exclusiv animale pe care le vânează;
b) animale pe care le vânează şi rareori cadavre de animale;
c) exclusiv cadavre de animale;
82. Longevitatea râsului este de circa:
a) 18 ani;
b) 10 ani
c) 5 ani.

83. Pisica sălbatică trăieşte:
a) exclusiv solitar;
b) în familie;
c) individual, masculul stă cu femela numai în timpul împerecheri.
84. Care este duşmanul principal al pisicii sălbatice:
a) lupul;
b) vulpea;
c) râsul.
85. Hrana pisicii sălbatice este de origine:
a) exclusiv animală;
b) exclusiv vegetală;
c) vegetală şi animală.
86. Activitatea pisicii sălbatice are caracter:
a) crepuscular şi nocturn;
b) auroral şi diurn;
c) diurn şi crepuscular.
87. Conform legii, în România, pisica sălbatică face parte din următoarea categorie de
specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.
88. Conform legii, în România, reglarea numerică a efectivelor pisicii sălbatice este
permisă?
a) da, prin derogare de la lege;
b) nu;
c) da, fără restricţii.
89. Pisica sălbatică are coada:
a) groasă cu inele de culoare închisă
b) groasă cu inele de culoare roşcată;
c) groasă cu un colorit uniform maroniu.
90. Care din imaginile alăturate reprezintă pisica sălbatică?
a) A;
b) B;
c) Niciuna.
A
91. Trofeul pisici sălbatice este reprezentat de:
B

a) favoriţi;
b) colţi;
c) blană şi craniul.
92. Simţurile mai dezvoltate ale lupului sunt:
a) auzul şi văzul;
b) mirosul şi auzul;
c) văzul şi mirosul.
93. Lupul este un carnivor cu o greutate de:
a) 10 – 15 kg – excepţional mai mult;
b) 15 – 20 kg – excepţional mai mult;
c) 25 – 50 kg – excepţional mai mult.
94. În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de:
a) pădurile din zona de câmpie;
b) pădurile din zona de dealuri şi munte;
c) pădurile din luncile râurilor.
95. Lupul este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.
96. Activitatea lupului, în căutarea hranei, are caracter:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
97. Dimorfismul sexual la lup este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
98. Hrana lupului este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
99. Metodele admise la vânarea lupului sunt:
a) exclusiv la pândă, nadă şi la dibuit;
b) la pândă, la nadă, la dibuit şi la goană;
c) exclusiv la dibuit, la nadă şi la goană.
100. Care din imaginile de mai jos reprezintă urmă pârtie a lupului?
a) A;
b) B;
c) C.

A
B
C
101. Conform legii, în România, lupul face parte din următoarea categorie de specii de
interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.
102. Conform legii, în România reglarea numerică a efectivelor lupului este permisa?
a) da, prin derogare de la lege;
b) nu;
c) da, fără restricţii.
103. Lupul atacă următoarele categorii de animale :
a) sănătoase;
b) slabe, bolnave, rănite;
c) a) şi b)
104. Trofeul conventional al lupului este reprezentat de:
a) colti;
b) osul penian;
c) blană şi craniu.
105. Urma pârtie a lupului se aseamănă mai mult cu urma:
a) câinelui;
b) vulpii;
c) pisicii sălbatice.
106. Lupul se hrăneşte cu:
a) exclusiv animale pe care le vânează;
b) animale pe care le vânează şi cadavre de animale;
c) exclusiv cadavre de animale.
107. Longevitatea lupului este de circa:
a) 5 – 10 ani;
b) 10 – 12 ani;
c) 15 – 16 ani.
108. Gestaţia lupoaicei este de:
a) 62 – 63 de zile;
b) 70 – 75 de zile;
c) 50 – 55 de zile.
109. Lupul trăieşte :

a) exclusiv în grup familial;
b) exclusiv solitar;
c) în haite şi solitar.
110. Boala care cauzează cele mai mari pierderi în rândul lupilor este :
a) antraxul;
b) febra aftoasă;
c) turbarea.
111. Este permisă vânarea lupului prin utilizarea steguleţelor şi a gardurilor ?
a) uneori, în situaţia în care produce pagube deosebite;
b) da;
c) nu.
112. Cele mai dezvoltate simţuri ale vidrei sunt:
a) mirosul şi auzul;
b) văzul şi auzul;
c) văzul, auzul şi mirosul.
113. Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
b) ţărmurile împădurite ale apelor curgătoare şi stătătoare;
c) complexele păduroase de mare întindere, liniştite.
114. Activitatea vidrei are caracter:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn;
115. Dimorfismul sexual la vidră este:
a) pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) foarte slab pronunţat.
116. Hrana vidrei este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) vegetală;
c) animală.
117. Care din imaginea alăturată reprezintă vidra?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
118. Conform legii, în România, vidra face parte din următoarea categorie de specii de
interes cinegetic:

a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.
119. Conform legii, în România vânarea vidrei este permisă?
a) da, prin derogare de la lege;
b) nu;
c) da, fără restricţii.
120. Caracteristica urmei pârtie a vidrei este:
a) imprimarea a patru degete;
b) imprimarea membranei interdigitale care uneşte degetele;
c) imprimarea pintenului.
121. Longevitatea la vidră este de circa:
a) 18 ani;
b) 12 ani;
c) 8 ani.
122. Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
b) împrejurimile apelor curgătoare şi stătătoare;
c) complexele păduroase de mare întindere, liniştite.
123. Activitatea nurcii are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
124. Hrana nurcii este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) vegetală;
c) animală.
125. Conform legii, în România, nurca face parte din următoarea categorie de specii de
interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.
126. Conform legii, în România, vânarea nurcii este permisă?
a) da, prin derogare de la lege;
b) nu;
c) da, fără restricţii.
127. Longevitatea nurcii este de circa:
a) 4 – 6 ani;
b) 8 – 10 ani;
c) 12 – 14 ani.
128. Biotopul jderului de copac este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere;
b) trupuri de pădure mici în apropierea apelor;
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.

129. Biotopul jderului de piatră este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere;
b) trupuri de pădure mici în apropierea apelor;
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.
130. Hrana jderilor este de natură:
a) exclusiv animală;
b) exclusiv vegetală;
c) animală şi vegetală.
131. Activitatea jderilor are caracter preponderent:
a) diurn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) auroral şi diurn.
132. Perioada de vânătoare a jderilor este:
a) 15 septembrie – 31 martie;
b) 1 octombrie – 31 decembrie;
c) 15 octombrie – 31 ianuarie.
133. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de piatră?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
134. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de copac?
a) A
b) B
c) C
A
B
C

135. Habitatul favorabil dihorului comun este reprezentat de:
a) fâneţe, şoproane, hambare, grămezi de crengi, poduri şi canale;
b) păduri de mare întindere;
c) tufişurile din zona de stepă.
136. Hrana dihorului comun este de natură:
a) exclusiv animală;
b) exclusiv vegetală;
c) animală şi vegetală.
137. Perioada admisă pentru vânarea dihorului comun este:
a) 15 septembrie – 31 martie;
b) 15 august – 20 februarie;
c) 15 octombrie – 31 ianuarie.
138. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.
139. Fazanul este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) autohtonă în anumite zone din ţară.
140. Activitatea fazanului are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
141. Dimorfismul sexual la fazan este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
142. Constituirea “haremurilor” la fazan are loc:
a) primăvara, devreme;
b) vara;
c) tot timpul anului.
143. Fazanul este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
144. Hrana fazanului este de origine:
a) vegetală şi animală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
145. Metodele admise la vânarea fazanului sunt:
a) la pândă şi la dibuit;
b) la sărite şi la goană;
c) la pândă.

146. Vânarea fazanului este permisă:
a) la pândă, la hrănitori;
b) la goană, în zbor;
c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează.
147. Vânarea fazanului este permisă:
a) de la apusul la răsăritul soarelui;
b) la sărite, cu câinele de vânătoare;
c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează.
148. Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:
a) A
b) B
c) C
A
B
C
149. Conform legii, în România, fazanul face parte din următoarea categorie de specii
de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.
150. Urma tipar a fazanului se aseamănă cu urma de:
a) cocoş de munte;
b) raţă;
c) potârniche.
151. Câte ponte depune făzăniţa în cursul unui an?
a) 1-2
b) 2-3
c) 3-4
152. Aprecierea vârstei cocoşului de fazan se face după:
a) forma şi mărimea pintenilor;
b) lungimea ciocului;
c) forma capului.
153. Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:
a) mirosul şi văzul;
b) văzul şi auzul;
c) mirosul şi auzul.
154. Vânarea fazanilor este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie – 31 ianuarie;
b) 1 octombrie – 28 februarie;
c) 1 august – 31 decembrie.
155. Fidelitatea fazanului faţă de locul unde a crescut este:
a) puternic pronunţată;
b) pronunţată;

c) puţin pronunţată;
156. Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;
b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse;
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.
157. Potârnichea este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.
158. Activitatea potârnichii are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
159. Dimorfismul sexual la potârniche este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
160. Potârnichea este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
161. Hrana potârnichii este de origine:
a) vegetală şi animală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
162. Metodele admise la vânarea potârnichii sunt:
a) la pândă şi la dibuit;
b) la sărite şi la goană;
c) la pândă.
163. Vânarea potârnichii este permisă:
a) la pândă, la hrănitori;
b) la goană, în zbor;
c) la pândă, seara, pe sol unde înnoptează.
164. Vânarea potârnichii este permisă:
a) de la apusul la răsăritul soarelui;
b) la sărite, cu câinele de vânătoare;
c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează.
165. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:
a) A
b) B
c) C

A
B
C
166. Conform legii, în România, potârnichea face parte din următoarea categorie de
specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.
167. Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:
a) cocoş de munte;
b) raţă;
c) fazan.
168. Câte ponte depune potârnichea în cursul unui an?
a) 1-2;
b) 2-3;
c) 3-4.
169. Hrana puilor de potârniche, în primele doua săptămâni de viaţă este de origine:
a) exclusiv vegetală;
b) exclusiv animală;
c) vegetală şi animală.
170. Culoarea picioarelor la exemplarele de potârniche în primele 5-6 luni de viaţă este:
a) neagră;
b) galbenă;
c) cenuşiu – albăstruie.
171. La exemplarele de potârniche cu vârste sub un an, primele două remige primare sunt:
a) rotunde la vârf;
b) ascuţite la vârf;
c) rotunde sau ascuţite la vârf, în funcţie de locul de trai.
172. Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:
a) mirosul şi văzul;
b) văzul şi auzul;
c) mirosul şi auzul.
173. Vânarea potârnichilor este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie – 31 ianuarie;
b) 15 septembrie – 31 decembrie;
c) 1 august – 31 decembrie.
174. Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:
a) foarte pronunţată;
b) pronunţată;
c) puţin pronunţată.

175. Potârnichea îşi face cuibul:
a) în arbori;
b) în scorburile arborilor bătrâni;
c) pe sol.
176. La exemplarele de potârniche faţă de cele de fazan, se întâlneşte fenomenul de
albinism?
a) nu;
b) da, mai rar decât la fazan;
c) da, mai des decât la fazan.
177. Hrana prepeliţei este de origine:
a) vegetală şi animală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
178. Metodele admise la vânarea prepeliţei sunt:
a) la pândă şi la dibuit;
b) la sărite;
c) la pândă.
179. Vânarea prepeliţei este permisă:
a) la pândă, la hrănitori;
b) la sărite, cu câinele de vânătoare;
c) la pândă, seara, pe sol unde înnoptează.
180. Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:
a) A
b) B
c) C
ABC
181. Conform legii, în România, prepeliţa face parte din următoarea categorie de specii
de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.
182. Prepeliţa este specie:
a) migratoare;
b) sedentară;
c) eratică.
183. Vânarea prepeliţei este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie – 31 ianuarie;
b) 15 august – 31 decembrie;
c) 1 august – 31 decembrie.
184. Prepeliţa îşi face cuibul:
a) în arbori;

b) în scorburile arborilor bătrâni;
c) pe sol.
185. Câte ponte depune porepeliţa în cursul unui an?
a) 1-2;
b) 2-3;
c) 3-4.
186. Prepeliţa este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
187. Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:
a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti;
b) păduri întinse din zona de deal;
c) păduri situate în luncile râurilor.
188. Migraţia de toamnă a prepeliţei are loc preponderent în luna:
a) august;
b) septembrie;
c) octombrie.
189. În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase ;
b) trupurile mici de pădure din zona de munte alternând cu terenuri agricole divers
cultivate;
c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi.
190. Cocoşul de munte este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.
191. Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
192. Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
193. Cocoşul de munte este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
194. Hrana cocoşului de munte este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
195. Metodele admise la vânarea cocoşului de munte sunt:

a) la pândă şi la goană;
b) la pândă şi la dibuit;
c) la sărite şi la goană.
196. Vânarea cocoşului de munte este permisă în baza :
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.
197. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte:
a) A
b) B
c) C
A
B
C
198. Conform legii, în România, cocoşul de munte face parte din următoarea categorie
de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.
199. Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de:
a) imprimarea celor 3 degete;
b) imprimarea celor cinci degete;
c) imprimarea degetelor şi a „vârzobilor”.
200. Ce reprezintă „vârzobii” pentru cocoşul de munte?
a) lamele cornoase crescute pe degete;
b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor;
c) smocul de pene ce atârnă sub cioc.
201. Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt:
a) mirosul şi văzul;
b) văzul şi auzul;
c) mirosul şi auzul.
202. Vânarea masculului de cocoş de munte este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie – 31 ianuarie;
b) 20 aprilie – 10 mai;
c) 1 august – 31 decembrie.
203. Vânarea femelei de cocoş de munte este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie – 31 ianuarie;
b) 20 aprilie – 10 mai;
c) nu este permisă.
204. Cocoşul de munte este specie:
a) migratoare;

b) sedentară;
c) eratică.
205. Vânătoarea cocoşului de munte se face:
a) la pândă, la locul de rotit;
b) la goană, cu câini gonitori;
c) la sărite.
206. Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.
207. Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
208. Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
209. Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
210. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn:
a) A
b) B
c) C
A
B
C
211. Conform legii, în România, cocoşul de munte face parte din următoarea categorie
de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.
212. Conform legii, în România, vânarea cocoşului de mesteacăn este permisă?
a) da, prin derogare de la lege;
b) nu;
c) da, fără restricţii.
213. Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) migratoare;
b) sedentară;
c) eratică.

214. Durata creşterii coarnelor căpriorului este de:
a) 60 zile;
b) 90-100 zile;
c) 120 – 130 zile.
215. Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta peste 2 ani are loc în perioada:
a) octombrie – decembrie;
b) iulie – august;
c) septembrie – octombrie.
216. Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de
obicei în luna:
a) februarie;
b) noiembrie;
c) septembrie.
217. Căderea celei de a doua serii de coarne (cu rozetă) la masculul de căprior are loc
de obicei în luna:
a) noiembrie;
b) februarie;
c) septembrie;
218. Împerecherea căpriorului se desfăşoară în perioada:
a) iulie – august şi noiembrie – decembrie;
b) mai – iunie;
c) septembrie – octombrie.
219. Aprecierea vârstei căpriorului împuşcat se poate face:
a) după dentiţie;
b) după mărimea copitelor;
c) după greutatea craniului.
220. Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:
a) după forma corpului şi comportament;
b) după forma şi mărimea coarnelor;
c) după culoarea blănii.
221. Perioada de vânătoare a masculului de căprior este:
a) 15 mai-15 octombrie;
b) 1 septembrie-15 februarie;
c) 1 septembrie-15 decembrie.
222. Perioada de vânătoare a femelei de căprior este:
a) 1 septembrie – 15 februarie;
b) 15 septembrie – 31 decembrie;
c) 1 octombrie – 15 decembrie.
223. Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:
a) trupuri mici de pădure din zona de câmpie, alternând cu diverse culturi
agricole sau fâneţe;
b) păduri întinse de foioase din zona de deal;
c) păduri întinse de foioase şi răşinoase.
224. Longevitatea căpriorului este de:

a) 5 ani;
b) 10 ani;
c) 15 ani.
225. Cârduirea căpriorului are loc în perioada:
a) martie-iunie;
b) august-octombrie;
c) noiembrie-martie.
226. Activitatea căpriorului are caracter preponderent:
a) diurn;
b) auroral şi diurn;
c) crepuscular şi nocturn.
227. Prădătorul cel mai important al căpriorului în zona de munte este:
a) ursul;
b) şacalul;
c) râsul.
228. Prădătorul cel mai important al căpriorului în zona de câmpie este:
a) mistreţul;
b) râsul;
c) vulpea, pisica sălbatică şi câinii hoinari.
229. Dimorfismul sexual la căprior este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
230. Metodele permise de lege pentru vânarea căpriorului sunt:
a) la pândă sau la dibuit;
b) la goană sau cu câini gonitori;
c) la pândă la hrănitori sau sărării;
231. Vânarea căpriorului mascul este permisă în baza :
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.
232. Vânarea căpriorului femelă este permisă în baza :
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.
233. Vânarea căpriorului este permisă:
a) la dibuit;
b) la pândă la hrănitori;
c) la goană, cu câini gonitori.
234. Vânarea căpriorului este permisă:
a) la pândă;
b) la pândă la sărării;
c) la goană.
235. Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:

a) 5 – 8 ani;
b) 2-4 ani;
c) 9-12 ani.
236. Selecţia căpriorilor masculi are ca scop final:
a) reglarea numerică a indivizilor;
b) eliminarea exemplarelor îmbătrânite;
c) îmbunătăţirea calităţii trofeelor.
237. Căprioara ajunge la maturitate sexuală la vârsta de :
a) 2 ani;
b) 3 ani;
c) 1 an şi 2 luni.
238. La căprior, coarnele reprezintă:
a) adaptare la condiţiile de mediu;
b) malformaţie a craniului;
c) caracter sexual secundar.
239. La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:
a) adaptare la condiţiile de mediu;
b) malformaţie;
c) caracter sexual secundar.
240. La căprior, apariţia coarnelor cu perucă reprezintă efectul:
a) adaptării la condiţiile de mediu;
b) castrării sau lezionării testiculelor;
c) lezionării cilindrilor frontali.
241. Trofeul convenţional la căprior este reprezentat de:
a) blană;
b) craniu cu coarne;
c) exclusiv coarne.
242. “Oglinda” este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:
a) vară;
b) toamnă;
c) iarnă.
243. Căderea coarnelor la femela de capră neagră are loc în perioada:
a) octombrie – decembrie;
b) iulie – august;
c) niciodată.
244. Căderea coarnelor la masculul de capră neagră are loc în perioada:
a) octombrie – decembrie;
b) iulie – august;
c) niciodată.
245. Împerecherea la capră neagră se desfăşoară în perioada
a) octombrie – noiembrie;
b) iulie – august;
c) august – septembrie.
246. Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:

a) după dentiţie si inelele anuale de pe coarne;
b) după mărimea copitelor;
c) după greutatea craniului.
247. Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:
a) după numărul inelelor anuale de pe coarne;
b) după lungimea coarnelor;
c) după grosimea coarnelor.
248. Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:
a) prin adăugarea cifrei 1 la numărul inelelor anuale de pe coarne;
b) prin adăugarea cifrei 3 la numărul inelelor anuale de pe coarne;
c) prin adăugarea cifrei 5 la numărul inelelor anuale de pe coarne.
249. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de selecţie, este:
a) 15 mai-15 octombrie;
b) 1 septembrie-15 februarie;
c) 1 septembrie-15 decembrie.
250. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de trofeu, este:
a) 15 mai-15 octombrie;
b) 15 octombrie-15 decembrie;
c) 1 septembrie-15 februarie.
251. La masculul de capră neagră curbura la vîrf a coarnelor este de circa:
a) 120º
b) 140º
c) 180º
252. La femela de capră neagră curbura la vîrf a coarnelor este de circa:
a) 90º
b) 140º
c) 180º
253. La capră neagră coarnele cresc până la:
a) 8 ani;
b) 14 ani;
c) sfârşitul vieţii.
254. La capră neagră coarnele cresc pe:
a) cilindrii frontali;
b) cepi osoşi;
c) prelungiri ale oaselor temporale.
255. Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de:
a) limita altitudinală superioară a pădurii şi golul alpin;
b) pădurile întinse de foioase din zona de deal;
c) pădurile întinse de foioase şi răşinoase.
256. Longevitatea caprei negre este de:
a) 5 – 10 ani;
b) 10 – 12 ani;
c) 15 -20 ani.
257. Cârduirea caprei negre are loc în luna:

a) aprilie;
b) iulie;
c) octombrie.
258. Activitatea caprei negre are caracter preponderent:
a) diurn;
b) auroral;
c) crepuscular şi nocturn.
259. Prădătorii cei mai importanţi ai caprei negre sunt:
a) ursul şi mistreţul;
b) şacalul şi vulpea;
c) lupul şi râsul.
260. Dimorfismul sexual la capră neagră este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
261. Metodele permise de lege pentru vânarea caprei negre sunt:
a) la pândă sau la dibuit;
b) la goană sau cu câini gonitori;
c) la pândă la hrănitori sau sărării.
262. Vânarea masculului de capră negră este permisă în baza :
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.
263. Vânarea femelei de capră negră este permisă în baza :
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.
264. Vânarea caprei negre este permisă:
a) la dibuit;
b) la pândă la hrănitori;
c) la goană, cu câini gonitori.
265. Vânarea caprei negre este permisă:
a) la pândă şi dibuit;
b) la pândă la sărării;
c) la goană.
266. La capra neagră creşterea accentuată a coarnelor are loc până la vârsta de:
a) 5 ani;
b) 10 ani;
c) 15 ani.
267. Femela de capra neagră ajunge la maturitate sexuală la vârsta de :
a) 1 an;
b) 1,5 -2,5 ani;
c) 5 ani.
268. Urma caprei negre este:

a) alungită, mică iar pinteni se imprimă doar în fugă;
b) alungită, iar pintenii se imprimă totdeauna;
c) lăţită, iar pintenii nu se imprimă de obicei.
269. Trofeul convenţional la capră neagră este reprezentat de:
a) blană;
b) coarne;
c) părul din coamă.
270. “Oglinda” este caracteristică blănii caprei negre în perioada de:
a) vară;
b) toamnă;
c) iarnă.
271. Care este culoarea caprei negre în perioada de vară?
a) brună închis;
b) neagră;
c) maroniu –gălbuie.
272. Cele mai dezvoltate simţuri la capra neagră sunt :
a) auzul şi văzul;
b) auzul şi mirosul;
c) mirosul şi văzul.
273. Care este culoarea caprei negre în perioada de iarnă?
a) brună închis;
b) neagră;
c) gălbuie – cenuşie.
274. Căderea coarnelor la muflon are loc în perioada:
a) octombrie – decembrie;
b) iulie – august;
c) niciodată.
275. Muflonul este specie:
a) autohtonă.
b) alohtonă.
c) în anumite zone din ţară, alohtonă.
276. Împerecherea la muflon se desfăşoară în perioada :
a) august – ianuarie;
b) martie – aprilie;
c) mai – iulie.
277. Aprecierea vârstei muflonului împuşcat se poate face:
a) după dentiţie şi inelele anuale;
b) după mărimea copitelor;
c) după greutatea craniului.
278. Aprecierea vârstei muflonului împuşcat se poate face:
a) după numărul inelelor anuale de pe coarne;
b) după lungimea coarnelor;
c) după grosimea coarnelor.
279. Perioada de vânătoare la muflon este:

a) 15 mai-15 octombrie;
b) 1 septembrie-15 februarie;
c) 15 septembrie-15 decembrie.
280. La masculul de muflon coarnele sunt:
a) lungi şi spiralate;
b) scurte şi îndreptate spre spate;
c) lungi şi îndreptate în sus.
281. La femela de muflon coarnele sunt:
a) lungi şi spiralate;
b) scurte şi îndreptate spre spate;
c) lungi şi îndreptate în sus.
282. La muflon coarnele cresc până la:
a) 8 ani;
b) 14 ani;
c) sfârşitul vieţii.
283. La muflon coarnele cresc pe:
a) cilindrii frontali;
b) cepi osoşi;
c) prelungiri ale oaselor temporale.
284. În România, biotopul favorabil muflonului este reprezentat de:
a) limita altitudinală superioară a pădurii şi golul alpin;
b) păduri întinse din zona de deal cu sol stâncos şi uscat;
c) păduri întinse de foioase din luncile râurilor.
285. Longevitatea muflonului este de:
a) 5 – 10 ani;
b) 10 – 12 ani;
c) 15 -20 ani.
286. Cele mai dezvoltate simţuri ale muflonului sunt:
a) auzul şi văzul;
b) auzul şi mirosul;
c) auzul, văzul şi mirosul.
287. Activitatea muflonului are caracter preponderent:
a) diurn;
b) auroral;
c) crepuscular şi nocturn.
288. Duşmanii cei mai importanţi ai muflonului sunt:
a) ursul şi mistreţul;
b) râsul şi câinele enot;
c) lupul, şacalul şi câinele hoinar.
289. Dimorfismul sexual la muflon este:
a) slab pronunţat;
b) foarte pronunţat;
c) inexistent.
290. Metodele permise de lege pentru vânarea muflonului sunt:

a) la pândă sau la dibuit;
b) la goană sau cu câini gonitori;
c) la pândă la hrănitori sau sărării.
291. Vânarea masculului de muflon este permisă în baza :
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.
292. Vânarea femelei de muflon este permisă în baza :
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.
293. Vânarea muflonului este permisă:
a) la dibuit;
b) la pândă la hrănitori;
c) la goană, cu câini gonitori.
294. Vânarea muflonului este permisă:
a) la pândă;
b) la pândă la sărării;
c) la goană.
295. La capra neagră creşterea accentuată a coarnelor are loc până la vârsta de:
a) 5 ani;
b) 10 ani;
c) 15 ani;
296. Femela de muflon ajunge la maturitate sexuală la vârsta de :
a) 1 an.
b) 1,5 ani;
c) 2 ani;
297. La muflon, coarnele reprezintă:
a) adaptare la condiţiile de mediu;
b) malformaţie a craniului;
c) caracter sexual secundar.
298. Trofeul convenţional la muflon este reprezentat de:
a) blană;
b) coarne;
c) părul din coamă.
299. Exemplarele de zimbru existente în România sunt de origine:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) autohtonă în anumite zone din ţară.
300. Simţurile mai dezvoltate ale mistreţului sunt:
a) auzul şi văzul;
b) mirosul şi auzul;
c) văzul şi mirosul.

301. Care urme tipar sunt mai mari la mistreţ?
a) urmele tipar ale membrelor anterioare;
b) urmele tipar ale membrelor posterioare;
c) nu există deosebiri de mărime între urme.
302. Simţul mai redus al mistreţului este reprezentat de:
a) miros;
b) auz;
c) văz.
303. În România, biotopul favorabil al mistreţului este reprezentat de:
a) pădurile cu suprafeţe reduse din zona de câmpie;
b) pădurile întinse de foioase;
c) pădurile cu suprafeţe reduse din zona de câmpie, alternând cu culturi agricole.
304. Mistreţul este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară;
305. Activitatea mistreţului în căutarea hranei are caracter:
a) auroral;
b) nocturn;
c) diurn;
306. Prin ce se manifestă dimorfismul sexual la mistreţul cu vârsta peste doi ani?
a) culoarea părului;
b) mărimea colţilor;
c) lungimea corpului.
307. Hrana mistreţului este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
308. Metodele admise la vânarea mistreţului sunt:
a) la pândă, la nadă şi la dibuit;
b) la pândă, la dibuit şi la goană;
c) la dibuit, la sărite şi la goană.
309. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma tipar, la mers liniştit, a mistreţului?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
310. Există deosebiri între mărimea urmelor mistreţului şi mărimea urmelor porcului
domestic ?

a) da, la mistreţ, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât
mărimea urmelor membrelor posterioare;
b) da, la porcul domestic, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare
decât mărimea urmelor membrelor posterioare;
c) nu există deosebiri între mărimea urmelor celor două specii.
311. La ce vârstă ating lungimea maximă colţii mistreţulului?
a) la circa 5 ani;
b) la circa 10 ani;
c) la circa 15 ani.
312. La ce vârstă încep să se tocească colţii armă ai mistreţului mascul?
a) la 12 – 14 luni;
b) la 16 – 18 luni;
c) la 20 – 22 luni.
313. Colţii armă ai mistreţului cresc pe:
a) maxilarul inferior;
b) maxilarul superior;
c) ambele maxilare.
314. Colţii ascuţitori ai mistreţului cresc pe:
a) maxilarul inferior;
b) maxilarul superior;
c) ambele maxilare.
315. Împerecherea mistreţului se desfăşoară de regulă în perioada:
a) iulie – august;
b) august – septembrie;
c) octombrie – decembrie.
316. Aprecierea vârstei mistreţului cu vârsta până la doi ani şi jumătate, împuşcat, se
poate face:
a) după dentiţie;
b) după mărimea copitelor;
c) după colţi.
317. Aprecierea vârstei mistreţului mascul cu vârsta mai mare de doi ani şi jumătate,
împuşcat, se poate face:
a) după dentiţie;
b) după mărimea copitelor;
c) după colţi.
318. Perioada de vânătoare la mistreţ este:
a) 15 mai-15 octombrie;
b) 1 august -15 februarie;
c) 1 septembrie-15 februarie.
319. Longevitatea mistreţului este de:
a) 5 ani;
b) 10 ani;
c) 20 ani.
320. Gestaţia la mistreţ este de:
a) 10 săptămâni;

b) 14 săptămâni;
c) 17 săptămâni.
321. Cârduirea mistreţului începe în luna:
a) martie;
b) august;
c) noiembrie.
322. Prădătorii cei mai importanţi al mistreţului sunt:
a) ursul, lupul şi râsul;
b) şacalul şi câinii hoinari;
c) ursul şi câinele enot.
323. Vânarea mistreţului este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectile unice;
b) cartuşelor cu proiectile unice sau cu alice mai mari de 5 mm;
c) cartuşelor cu proiectile unice sau cartuşelor cu alice de 4 mm .
324. Vânarea mistreţului este permisă:
a) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare individuală;
b) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare colectivă;
c) în baza autorizaţiei de vânătoare individuale, colectivă tip A sau tip B.
325. La mistreţ, colţii reprezintă:
a) malformaţie a maxilarului inferior;
b) armă de apărare şi atac;
c) caracter sexual secundar.
326. Trofeul convenţional la mistreţ este reprezentat de:
a) blană;
b) colţi şi craniu;
c) colţi.
327. Mistreţul poate fi vânat în afara perioadei legale de vânătoare?
a) nu, este interzis;
b) da, cu acordul conducerilor organizaţiilor vânătoreşti;
c) da, conform legii.
328. Simţurile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt:
a) auzul şi văzul;
b) auzul şi mirosul;
c) văzul şi mirosul.
329. Simţul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de:
a) miros;
b) auz;
c) văz.
330. În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de:
a) pădurile întinse din zona de deal;
b) trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole;
c) păduri din zona de luncă.
331. Activitatea iepurelui de câmp în căutarea hranei are caracter:
a) auroral;

b) nocturn;
c) diurn.
332. Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
333. Hrana iepurelui de câmp este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
334. Metodele admise la vânarea iepurelui de câmp sunt:
a) la pândă, la dibuit şi la goană;
b) la pândă, la sărite şi la goană;
c) la pândă, la sărite şi la dibuit.
335. Perioada de vânătoare la iepurele de câmp este:
a) 15 mai-15 octombrie;
b) 1 noiembrie -31 ianuarie;
c) 1 noiembrie – 15 februarie.
336. Longevitatea iepurelui de câmp este de circa:
a) 2 – 4 ani;
b) 4 -6 ani;
c) 8 – 12 ani.
337. Gestaţia la iepurele de câmp este de circa:
a) 42 – 43 zile;
b) 50 – 52 zile;
c) 58 – 60 zile.
338. Din punct de vedere al sociabilităţii, iepurele de câmp trăieşte în mod:
a. solitar;
b. în grupuri mici;
c. familial.
339. Prădătorii cei mai importanţi ai iepurelui de câmp sunt:
a) vulpea, câinii şi pisicile hoinare;
b) râsul şi lupul;
c) mistreţul şi râsul.
340. Simţurile ursului, cele mai dezvoltate, sunt reprezentate de:
a) miros şi auz;
b) auz şi văz;
c) văz şi miros.
341. Biotopul favorabil ursului este reprezentat de:
a) pădurile de mare întindere, liniştite cu surse de hrană;
b) pădurile de mică întindere, cu surse de hrană;
c) zonele împădurite, din apropierea aşezărilor omeneşti.
342. Ursul este specie:
a) autohtonă;

b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.
343. Activitatea ursului are caracter:
a) auroral;
b) nocturn;
c) diurn.
344. Dimorfismul sexual la urs este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
345. Care dintre următoarele imagini reprezintă urme ale membrelor de urs?
a) A
b) B
c) C
A
346. Hrana ursului este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
B
C
347. Metodele admise la vânarea ursului sunt:
a) exclusiv la pândă şi la nadă;
b) la pândă, la nadă, la dibuit şi la goană;
c) exclusiv la pândă şi goană.
348. Conform legii, în România, ursul face parte din următoarea categorie de specii de
interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este permisă în timpul sezonului de vânătoare.
349. Conform legii, în România, reducerea numerică a ursului este permisă?
a) da, prin derogare de la lege;
b) nu;
c) da, fără restricţii;
350. Ursul atacă următoarele categorii de animale :
a) sănătoase;
b) slabe, bolnave, rănite;
c) a) şi b).
351. Trofeul convenţional al ursului este reprezentat de:

a) blană;
b) osul penian şi craniu;
c) blană şi craniu.
352. Urma pârtie a ursului se aseamănă cu urma:
a) câinelui enot;
b) lupului;
c) viezurelui.
353. Longevitatea ursului este de circa:
a) 10 – 15 ani;
b) 20 – 25 ani;
c) 30 – 35 ani.
354. Starea de somn a ursului, din timpul iernii, poartă denumirea de:
a) somn de iarnă;
b) hibernare;
c) repaus de iarnă.
355. Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) ţin cârma;
b) zboară;
c) păstrează temperatura corpului.
356. Recticele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) ţin cârma;
b) zboară;
c) păstrează temperatura corpului.
357. Tectricele păsărilor servesc pentru:
a) cârmă;
b) acoperirea aripilor;
c) formarea “oglinzii”.
358. Năpârlirea duce la pierderea capacităţii de zbor la păsările:
a) răpitoare;
b) alte specii de păsări decât cele răpitoare;
c) migratoare.
359. Păsările, din România, oaspeţi de vară, cuibăresc :
a) în România;
b) în ţările nordice;
c) în ţările din nordul Africii.
360. Păsările, din România, oaspeţi de iarnă, cuibăresc :
a) în România;
b) în ţările nordice;
c) în ţările din nordul Africii.
361. Raţa mare este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) sedentară şi oaspete de vară;
c) sedentară şi oaspete de iarnă.
362. La raţa mare dimorfismul sexual este:

a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
363. La raţa mare longevitatea este de circa:
a) 11 ani;
b) 7 ani;
c) 4 ani.
364. La raţa mare ”oglinda” este:
a) slab pronuţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.
365. Raţa mare este, de regulă specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori monogamă.
366. Hrana raţei mari este de origine:
a) exclusiv vegetală;
b) exclusiv animală;
c) animală şi vegetală.
367. Perioada de vânătoare la raţa mare este:
a) 1 august – 15 noiembrie;
b) 1 septembrie – 28 februarie;
c) 1 septembrie – 15 februarie.
368. La raţa mare, năpârlirea se produce:
a) la ambele sexe deodată;
b) mai întâi la femele şi apoi la masculi;
c) mai întâi la masculi şi apoi la femele.
369. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
370. Raţa cârâitoare este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) oaspete de vară;
c) sedentară şi oaspete de iarnă.
371. La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.

372. La raţa cârâitoare ”oglinda” este:
a) slab pronuţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.
373. Perioada de vânătoare la raţa cârâitoare este:
a) 15 august – 20 noiembrie;
b) 1 septembrie – 28 februarie;
c) 1 septembrie – 10 februarie.
374. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?
a) A
b) B
c) C
A
375. Raţa mică este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară şi oaspete de vară.
B
C
376. La raţa mică dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
377. La raţa mică ”oglinda” este:
a) slab pronuţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată diferit la mascul faţă de femelă.
378. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
a) 20 august – 15 noiembrie;
b) 1 septembrie – 15 februarie;
c) 1 septembrie – 28 februarie.
379. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?
a) A
b) B
c) C

A
380. Raţa fluierătoare este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) de pasaj;
c) oaspete de vară.
B
C
381. La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
382. La raţa fluierătoare ”oglinda” este:
a) slab pronuţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată diferit la mascul faţă de femelă.
383. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
a) 1 septembrie – 28 februarie;
b) 20 august – 15 noiembrie;
c) 1 septembrie – 15 februarie.
384. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?
a) A
b) B
c) C
A
385. Raţa suliţar este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
B
C
386. La raţa suliţar dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
387. La raţa suliţar ”oglinda” este:
a) slab pronuţată la femele;
b) inexistentă la mascul;

c) colorată diferit la mascul faţă de femelă.
388. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
a) 1 septembrie – 28 februarie;
b) 15 august – 20 noiembrie;
c) 1 septembrie – 15 februarie.
389. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?
a) A
b) B
c) C
A
390. Raţa lingurar este specie:
a) de pasaj;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
B
C
391. La raţa lingurar dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
392. La raţa lingurar ”oglinda” este:
a) slab pronuţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată diferit la mascul faţă de femelă.
393. Perioada de vânătoare la raţa lingurar este:
a) 1 septembrie – 28 februarie;
b) 15 august – 20 noiembrie;
c) 1 septembrie – 15 februarie.
394. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?
a) A
b) B
c) C

A
395. Raţa cu cap castaniu este specie:
a) oaspete de iarnă şi de pasaj;
b) sedentară şi de pasaj;
c) sedentară şi oaspete de vară.
B
C
396. La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
397. Perioada de vânătoare la raţa cu cap castaniu este:
a) 1 august – 28 februarie;
b) 15 august – 20 noiembrie;
c) 1 septembrie – 28 februarie.
398. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?
a) A
b) B
c) C
A
399. Raţa moţată este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) sedentară şi de pasaj;
c) sedentară şi oaspete de vară.
B
C
400. La raţa moţată dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
401. Perioada de vânătoare la raţa moţată este:
a) 1 august – 28 februarie;
b) 15 august – 20 noiembrie;
c) 1 septembrie – 28 februarie.
402. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?
a) A
b) B
c) C

A
403. Raţa pestriţă este specie:
a) oaspete de vară;
b) oaspete de iarnă;
c) de pasaj.
B
C
404. La raţa pestriţă dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
405. Perioada de vânătoare la raţa pestriţă este:
a) 1 august – 28 februarie;
b) 15 august – 20 noiembrie;
c) 1 septembrie – 28 februarie.
406. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?
a) A
b) B
c) C
A
407. Raţa sunătoare este specie:
a) oaspete de vară;
b) oaspete de iarnă;
c) de pasaj.
B
C
408. La raţa sunătoare dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
b) inexistent.
409. Perioada de vânătoare la raţa sunătoare este:
a) 1 august – 28 februarie;
b)1 august – 15 noiembrie;
c) 1 septembrie – 28 februarie.

410. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?
a) A
b) B
c) C
A
411. Raţa cu cap negru este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară şi oaspete de vară.
B
C
412. La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
413. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
a) 20 august – 15 noiembrie;
b) 1 septembrie – 28 februarie;
c) 1 septembrie – 15 martie.
414. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?
a. A
b) B
c) C
A
415. Gâsca de vară este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de vară şi de pasaj;
c) oaspete de iarnă.
B
C
416. La gâsca de vară dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
417. Gâsca de vară este specie:

a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori monogamă.
418. Perioada de vânătoare la gâsca de vară este:
a) 1 august – 15 noiembrie;
b) 1 septembrie – 28 februarie;
c) 1 septembrie – 15 februarie.
419. La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:
a) aprilie;
b) mai;
c) iunie.
420. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
421. Gâsca de semănătură este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj;
c) oaspete de vară.
422. Perioada de vânătoare la gâsca de semănătură este:
a) 1 septembrie – 28 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 1 septembrie – 15 februarie;
423. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?
a) A
b) B
c) C
A
424. Gârliţa mare este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj;
B
C

c) oaspete de vară.
425. Perioada de vânătoare la gârliţa mare este:
a) 1 septembrie – 28 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 1 septembrie – 15 februarie.
426. Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?
a) A
b) B
c) C
A
427. Găinuşa de baltă este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj;
c) oaspete de vară.
B
C
428. Perioada de vânătoare la găinuşa de baltă este:
a) 1 septembrie – 28 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 1 septembrie – 15 februarie.
429. Care din imaginile de mai jos reprezintă găinuşa de baltă?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
430. Cormoranul mare este specie:
a) sedentară şi eratică;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară şi de pasaj.
431. Hrana cormoranului mare este de origine:
a) vegetală;
b) animală;

c) vegetală şi animală.
432. Perioada de vânătoare la cormoranul mare este:
a) 1 septembrie – 15 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 1 septembrie – 28 februarie.
433. Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
434. Becaţina comună este specie:
a) de pasaj şi oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
435. Perioada de vânătoare la becaţina comună este:
a) 1 septembrie – 15 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 1 septembrie – 28 februarie.
436. Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
437. Sitarul de pădure este specie:
a) de pasaj;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
438. Perioada de vânătoare la sitarul de pădure este:
a) 1 septembrie – 15 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 1 septembrie – 28 februarie.
439. Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?

a) A
b) B
c) C
A
B
C
440. Cocârlia de câmp este specie:
a) de pasaj şi oaspete de vară;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
441. Perioada de vânătoare la ciocârlia de câmp este:
a) 1 septembrie – 28 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 15 septembrie – 15 noiembrie.
442. Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?
a) A
b) B
c) C
A
443. Cocoşarul este specie:
a) de pasaj şi oaspete de vară;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
444. Perioada de vânătoare la cocoşar este:
a) 1 septembrie – 28 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 15 septembrie – 15 noiembrie.
B
C
445. Care din imaginile de mai jos reprezintă cocoşarul?
a) A
b) B
c) C
A
B
C

446. Sturzul de vâsc este specie:
a) eratică;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
447. Perioada de vânătoare la sturzul de vâsc este:
a) 1 septembrie – 28 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 15 septembrie – 15 noiembrie.
448. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
449. Perioada de vânătoare la sturzul cântător este:
a) 1 septembrie – 28 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 15 septembrie – 15 noiembrie.
450. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul cântător?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
451. Perioada de vânătoare la sturzul viilor este:
a) 1 septembrie – 15 martie;
b) 1 septembrie – 28 februarie;
c) 15 septembrie – 15 noiembrie.
452. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?
a) A
b) B
c) C

A
B
C
453. Perioada de vânătoare la porumbelul gulerat este:
a) 1 septembrie – 15 martie;
b) 15 august – 28 februarie;
c) 1 septembrie – 28 februarie.
454. Porumbelul gulerat este specie:
a) eratică;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
455. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
456. Perioada de vânătoare la porumbelul de scorbură este:
a) 1 septembrie – 15 martie;
b) 15 august – 28 februarie;
c) 1 septembrie – 28 februarie.
457. Porumbelul de scorbură este specie:
a) eratică;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
458. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
459. Perioada de vânătoare la turturică este:

a) 15 august – 28 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 1 septembrie – 28 februarie.
460. Turturica este specie:
a) eratică;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
461. Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
462. Perioada de vânătoare la guguştiuc este:
a) 15 august – 28 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 1 septembrie – 28 februarie.
463. Guguştiucul este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
464. Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
465. Perioada de vânătoare la cioara grivă este:
a) 15 august – 28 februarie;
b) 1 septembrie – 15 martie;
c) 1 iunie – 31 martie.
466. Cioara grivă este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară şi eratică.

467. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
468. Perioada de vânătoare la cioara de semănătură este:
a) 15 august – 28 februarie;
b) 1 iunie – 31 martie;
c) 1 septembrie – 15 martie.
469. Cioara de semănătură este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară şi eratică.
470. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
471. Perioada de vânătoare la gaiţă este:
a) 1 iunie – 31 martie;
b) 1 septembrie– 28 februarie;
c) 1 septembrie – 15 martie.
472. Gaiţa este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
473. Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?
a) A
b) B
c) C

A
B
C
474. Perioada de vânătoare la stăncuţă este:
a) 1 iunie – 31 martie;
b) 15 iulie – 15 martie;
c) 1 septembrie – 15 martie.
475. Stăncuţa este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară;
476. Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?
a) A
b) B
c) C
A
B
C
477. Perioada de vânătoare la coţofană este:
a) 1 iunie – 31 martie;
b) 15 iulie – 15 martie;
c) 1 septembrie – 15 martie.
478. Coţofana este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
479. Puiul de cerb este denumit:
a) viţel sau viţea, după caz;
b) cerbulean sau coldan, după caz;
c) ied sau iada, după caz .
480. Întâlnim perioada latentă de dezvoltare a embrionului la:
a) mistreţ;
b) urs;
c) căprior.
481. Mistreţul poate ataca omul în următoarele situaţii :
a) când este rănit şi urmărit;
b) la locurile de hrănire;

c) la locurile de odihnă.
482. Puii de iepure de câmp se nasc:
a) orbi şi golaşi;
b) cu ochii deschişi şi corpul acoperit cu păr;
c) orbi, cu blăniţă.
483. În caz de moarte a vulpii-mamă, vulpoiul preia sarcina creşterii puilor?
a) Da, dupa ce puii depăşesc 30-40 de zile.
b) Nu.
c) Numai în mod excepţional.
484. Vulpea poate împărţii vizuina cu exemplare din alte specii de interes vânătoresc ?
a) Nu.
b) Da, cu viezurele şi pisica sălbatică.
c) Da, cu vidra.
485. Femela de viezure fată, de regulă, în luna:
a) februarie;
b) martie;
c) aprilie.
486. Deosebirea între jderul de copac şi cel de piatră se face cel mai uşor după:
a) culoare şi formă;
b) siluetă şi greutate;
c) forma şi culoarea petei de pe piept.
487. Puii de urs cântăresc la naştere:
a) 400-500 gr;
b) 1-2 kg;
c) cca 3-3.5 kg.
488. Ursoaica fată, de regulă, în lunile:
a) mai – iunie;
b) martie – aprilie;
c) ianuarie – februarie .
489. Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor mici?
a) Nu, niciodată.
b) Da.
c) Numai în mod excepţional.
490. Lupii atacă omul ?
a) Niciodată;
b) Doar în cazuri de excepţie, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori
altfel strâmtorate încat să nu poată evită confruntarea cu omul;
c) Doar iarna când sunt reuniţi în haite numeroase şi flamande.
491. Motanul sălbatic participă la creşterea puilor ?
a) Nu.
b) Da, când puii au depăşit 30-40 zile.
c) Da, în situaţia în care pisica mamă dispare.
492. Rotitul cocoşului de munte are loc:
a) primăvara, în martie – aprilie;

b) toamna, în septembrie – octombrie;
c) primăvara, în aprilie – mai .
493. Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada :
a) martie – aprilie;
b) aprilie – mai;
c) octombrie – început de noiembrie.
494. La care dintre următoarele specii este evident dimorfismul sexual ?
a) Urs.
b) Cerb.
c) Lup.
495. Care este metoda practică de stabilire a vârstei iepurelui?
a) După culoarea părului.
b) După proeminenţa de pe piciorul anterior.
c) După mărimea corporală.
496. Care este vârsta la care iepurii ajung la maturitatea sexuală?
a) 4-5 luni.
b) 7-8 luni.
c) 10-11 luni.
497. Cum arată şi cum se comportă puii de iepure la fătare?
a) Au corpul acoperit cu păr, ochii deschişi şi sunt vioi.
b) Sunt lipsiţi de păr, ochii închişi şi nu se deplasează.
c) Au corpul acoperit parţial cu păr şi ochii închişi.
498. Care este perioada de împerechere a iepurelui ?
a) Din ianuarie până în august.
b) Din aprilie până în mai.
c) Din martie până în iunie.
499. Cum ţine ochii iepurele când doarme ?
a) Deschişi.
b) Închişi.
c) Semideschişi.
500.
Cum procedează iepurele în faţa unui obstacol (un gard de manele)?
a) Încearcă să sară peste el.
b) Încearcă să-l ocolească.
c) Caută o spărtură prin care să se strecoare.
501. Ce fel de animal este bizamul şi care este hrana lui de bază?
a) Este animal semiacvatic şi hrana lui de bază sunt plantele acvatice.
b) Este animal acvatic şi hrana lui de bază este peştele.
c) Este animal acvatic şi hrana lui de bază sunt moluştele.
502. Care este perioada optimă de fătare a ciutelor de cerb comun ?
a) Aprilie – mai.
b) În cursul lunii mai.
c) Mai – iunie.
503. Care este durata gestaţiei la ciutele de cerb comun?
a) Între 230 şi 240 de zile.

b) 34 de săptămâni.
c) Între 210 şi 230 de zile.
504. Cârdurile, în perioada boncănitului, sunt formate din:
a) Un taur şi 2-7 sau mai multe ciute.
b) Doi sau mai mulţi tauri şi o ciută.
c) Mai multe ciute şi mai mulţi tauri.
505. Cum se numesc, în jargon vânătoresc, taurii stăpâni ai cârdului de boncănit?
a) Cerbi cu ciute.
b) Cerbi conducători de cârduri.
c) Cerbi dominanţi.
506. Cum se numesc în jargon vânătoresc taurii alăturaţi cârdului de boncănit?
a) Cerbi dominaţi.
b) Cerbi lăturaşi.
c) Cerbi hoinari.
507. Ce fac taurii bătrâni şi foarte puternici după terminarea boncănitului?
a) Continuă să conducă cârdurile de boncănit constituite.
b) Se integrează în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri.
c) Se retrag în locuri mai puţin accesibile unde trăiesc izolaţi.
508. Ce se înţelege prin “locul de culcuş“ al cerbului?
a) Locul în care se ascunde în caz de pericol.
b) Locul unde se odihneşte şi rumegă.
c) Locul unde doarme în timpul nopţii.
509. Ce sunt scăldătorile cerbilor ?
a) Mocirle în care au obiceiul de a se scălda în perioada boncănitului.
b) Ape curgătoare în care se răcoresc în zilele călduroase.
c) Bălţi în care se scaldă pentru a se deparazita.
510. Cu ce se hrănesc cerbii în timpul iernii?
a) Cu iarbă uscată.
b) Cu frunze uscate de arbori.
c) Cu lujeri, muguri, coajă de arbori.
511. Cum este boncănitul cerbului lopătar comparativ cu cel al cerbului comun?
a) Este mai puternic şi mai melodios.
b) Este mai intens şi mai modulat.
c) Este mai slab şi mai monoton.
512. Cât durează gestaţia la femelele de cerb lopătar?
a) Şapte luni şi două săptămâni.
b) 34 de săptămâni.
c) Între 33 de săptămâni şi 34 de săptămâni.
513. Cum se prezintă sociabilitatea cerbului lopătar?
a) Este asemănătoare cu a căpriorului.
b) Este asemănătoare cu a cerbului comun.
c) Este mai pronunţată decât la cerbul comun.
514. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al lopătarului?
a) Nu este pretenţios şi produce pagube comparativ cu cerbul comun.

b) Este mai pretenţios şi produce pagube mai mari ca cerbul comun.
c) Este mai pretenţios dar nu produce pagube ca cerbul comun.
515. Când se mai poate repeta reproducerea la unele femele de căprior?
a) În lunile septembrie – octombrie;
b) În lunile octombrie – noiembrie;
c) În lunile noiembrie – decembrie.
516. Câţi iezi fată o femelă de căprior?
a) În medie unul mai rar doi sau chiar trei.
b) În medie doi, de obicei unul şi mai rar trei.
c) De obicei trei sau doi şi mai rar unul singur.
517. La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?
a) Imediat după fătare urmându-şi mama.
b) La 3-4 ore de la fătare urmându-şi mama după câteva zile.
c) După câteva zile de la fătare urmânduşi apoi mama până la maturitate.
518. Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?
a) Este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii.
b) Cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari.
c) Toţi masculii trăiesc solitari, numai femelele se grupează.
519. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?
a) Este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile.
b) Nu este pretenţios în alegerea hranei şi consumă orice vegetaţie.
c) Preferă să roadă lujerii speciilor foioase moi ca şi capra domestică.
520. La cât timp de la fătare iedul de capră neagră se poate ridica în picioare?
a) Încă din prima zi după fătare urmându-şi mama.
b) La 3-4 ore de la fătare urmându-şi mama după câteva zile.
c) La câteva zile de la fătare urmându-şi apoi mama până la maturitate.
521. Cum se prezintă comportamentul social al caprei negre?
a) Este foarte pronunţat, animalele ducând în general viaţă de grup.
b) Se grupează numai în perioada împerecherii.
c) Nu se grupează după maturizare trăind izolat fiecare individ.
522. Care sunt în ordinea importanţei speciile ce predomină în hrana caprei negre?
a) Licheni, Trifolium alpinum, graminee, buruieni, lujeri şi muguri.
b) Lujeri, muguri, buruieni, muşchi.
c) Muşchi, lujeri de zadă şi tisă, graminee.
523. Este importantă sarea în comportamentul de hrănire al caprei negre?
a) Este foarte necesară, caprele negre cercetând frecvent sărăriile.
b) Nu este foarte importantă fiind suficientă sarea conţinută în hrană.
c) Nu are o importanţă deosebită.
524. Ce obiceiuri comportamentale specifice are capra neagră?
a) Este animal de amurg şi zori de zi iar ziua doarme.
b) Este animal de zi, noaptea se odihneşte şi nu se scaldă niciodată.
c) Este animal de crepuscul când caută locurile bune pentru scăldat.
525. Care este densitatea optimă de capre negre în cele mai bune biotopuri?

a) Între 2,1 – 4,5 exemplare la 100 ha.
b) Între 4,6 – 7 exemplare la 100 ha.
c) Între 7,1 – 9 exemplare la 100 ha.
526. Care este cea mai frcventă şi mai periculoasă boală a caprei negre?
a) Gălbeaza;
b) Febra aftoasă;
c) Râia.
527. La ce vârstă atinge mistreţul în condiţii normale maturitatea sexuală?
a) În al doilea an de viaţă.
b) În primul an de viaţă.
c) La vârsta de doi ani şi jumătate.
528. Cât timp durează gestaţia la femelele de mistreţ?
a) Între 100 şi 110 zile.
b) În jur de cinci luni.
c) 17 săptămâni.
529. Cum se prezintă comportamentul social al mistreţilor?
a) Este dezvoltat, purceii fiind cu mama lor până la împerechere.
b) Doar scroafele se grupează în perioada împerecherii.
c) Nu se grupează după maturizare trăind izolat fiecare individ.
530. Care este raza de mişcare a mistreţului şi cât de fidel este locului de trai?
a) Este fidel locului de trai şi nu se deplasează prea mult.
b) Merge 40-50 km pe noapte pentru a ajunge la pădurile cu ghindă şi jir.
c) Deşi nu parcurge distanţe prea mari nu este fidel locului de trai.
531. Care este modul obişnuit de mişcare al mistreţului?
a) Merge la pas.
b) Fuge în trap şi din când în când sare în galop.
c) Aleargă tot timpul în galop.
532. Cât este de importantă pentru mistreţ prezenţa mocirlelor şi scăldătorilor?
a) Nu este deosebit de importantă, la nevoie putând renunţa la scăldat.
b) Este o condiţie a prezenţei mistreţilor în pădurea respectivă.
c) Dacă nu are mocirle se poate scălda şi în apele curgătoare.
533. Ce fel de animal este mistreţul din punct de vedere al activităţii sale?
a) Diurn, fiind toată ziua în căutarea hranei.
b) Funcţie de abundenţa hranei poate fi diurn sau nocturn.
c) Nocturn, întrucât ziua nu părăseşte adăpostul nici în perioada de rut.
534. La ce vârstă atinge ursul maturitatea sexuală?
a) La vârsta de doi ani şi jumătate.
b) La vârsta de trei ani.
c) La vârsta de patru ani.
535. Cât durează gestaţia la femela de urs?
a) Între şapte şi opt luni.
b) Între opt şi nouă luni.
c) Între şapte şi nouă luni funcţie de vârstă.
536. Câţi pui fată de regulă femela de urs?

a) De regulă 2 mai rar 1 sau 3.
b) De regulă 1 sau 2 şi mai rar 3 sau 4.
c) Niciodată mai puţini de 2 dar nici mai mulţi de 3.
537. Ce greutate au puii de urşi în momentul fătării?
a) Între 300 şi 400 de grame.
b) Între 400 şi 500 de grame.
c) Între 500 şi 600 de grame.
538. La câte zile de la fătare încep să vadă puii de urs?
a) La câteva ore sau cel mult o zi după fătare.
b) La 28 – 35 de zile după fătare.
c) La 20 – 25 de zile după fătare.
539. La ce vârstă devin independenţi puii de urs?
a) La 8 – 9 luni (sfârşitul primei toamne din viaţa lor).
b) După ce încep să vadă şi pot să se deplaseze singuri.
c) La 1,5 – 2 ani când ursoaica se împerechează din nou.
540. Cât de mare este ritmul de creştere în greutate al puilor de urs?
a) Este mare (25-50 kg. In primul an şi 100 kg. La doi ani).
b) Potrivit de mare (20-30 kg. In primul an şi 50-60 kg. La doi ani).
c) Este mic (10-15 kg. In primul an şi 25 kg. La doi ani).
541. Cum se prezintă comportamentul social al ursului?
a) Este foarte sociabil (confirmat de relaţia femelei cu puii săi).
b) Este sociabil doar în perioada împerecherii şi creşterii puilor.
c) Duce o viaţă singuratică, cu excepţia femelei cu pui.
542. Cum se prezintă comportamentul de hrănire al ursului?
a) Este omnivor dar în hrana lui predomină elementele vegetale.
b) Este omnivor dar în hrana lui predomină proteinele de origine animală.
c) Este carnivor dar în lipsa cărnii consumă şi produse vegetale.
543. Ursul obişnuieşte să păşuneze?
a) Da, primăva şi toamna consumă otava ce creşte în apropierea stânelor.
b) Nu pentru că dentiţia lui nu este adaptată hrănirii prin păşunat.
c) Nu pentru că este carnivor şi consumă doar fructe şi seminţe.
544. Cât durează perioada de împerechere (de călduri) la acelaşi exemplar?
a) Între 5 şi 10 zile.
b) Între 10 şi 15 zile.
c) Între 15 şi 20 de zile.
545. Care este condiţia prioritară în alegerea locului de culcuş al lupoaicei?
a) Să fie apărat de intemperii şi de insolaţie.
b) Să fie îndepărtat de localităţi şi activitatea factorului antropic.
c) Să aibă în apropiere apă de băut pentru pui.
546. Care este limita distanţei dintre două culcuşuri de lupi?
a) Între 6 şi 12 km.
b) Între 1 şi 5 km. Funcţie de condiţiile ambientale.
c) Nu există nici o limită.

547. La câte zile de la fătare încep să vadă şi să audă puii de lup?
a) La câteva ore după fătare.
b) La 9 – 16 zile după fătare.
c) La 20 – 25 zile după fătare
548. La ce vârstă încep puii de lup să mânânce carne?
a) La şase săptămâni.
b) La opt săptămâni.
c) Numai după ce sunt înţărcaţi.
549. Sub ce formă este oferită carnea puilor de către lupoaică?
a) Proaspătă
b) Semidigerată.
c) Premărunţită prin masticare de către lupoaică prin roadere cu dinţii.
550. Până la ce viteză poate ajunge lupul când aleargă după pradă?
a) Până la 55 – 60 km/h.
b) Până la 50 – 55 km/h.
c) Până la 45 – 50 km/h.
551. Cât de răpitor sau prădător este lupul?
a) Este doar răpitor, întrucât ucide cât mănâncă, revenind la cadavru.
b) Este prădător, întrucât nu revine să mănânce la cadavru.
c) Este prădător, întrucât ucide ori de câte ori are prilejul.
552. Cât timp rezistă nemâncat lupul?
a) Rezistă şi o săptămână, dar când ajunge la pradă mănâncă 10-15 kg.
b) Nu rezistă decât 1-2 zile întrucât nu poate mânca mult odată.
c) Nu este nevoit să reziste întrucât găseşte tot timpul mâncare.
553. Regimul alimentar al lupului este unul variat sau unul specializat?
a) Este specializat numai în vânarea mamiferelor mai mari (cerbi, oi, etc.).
b) Este specializat întrucât vânează în haită şi are nevoie de hrană multă.
c) Este variat întrucât consumă orice chiar şi şoareci, insecte sau fructe.
554. În ce condiţii apare fenomenul de canibalism în cazul lupului?
a) Nu apare niciodată întrucât lupii nu se mănâncă între ei.
b) Lupii răniţi sau bătrâni sunt sfâşiaţi şi devoraţi de semenii lor.
c) În mod curent, întrucât lupii puternici îi atacă şi mănâncă pe ceilalţi.
555. Lupii se pot împerechea cu câinii?
a) Nu se împerechează întrucât câinii sunt pentru lupi hrana preferată.
b) Lupii se pot împerechea cu câinii iar produşii lor de asemenea.
c) Nu se împerechează întrucât sunt două specii diferite.
556. La câte zile de la fătare încep să vadă puii de vulpe?
a) La câteva ore după fătare.
b) La 12 – 14 zile după fătare.
c) La 20 – 25 zile după fătare.
557. Cum sunt hrăniţi puii de vulpe?
a) Timp de 3-4 săptămâni cu lapte, apoi 3-4 luni şi cu carne.
b) Timp de 4 săptămâni cu lapte, apoi cu carne semidigerată.
c) Cu lapte şi ocazional cu carne până învaţă să vâneze singuri.

558. Cât este de mare sporul natural la vulpe la vârsta maturităţii?
a) Între 50% şi 100%.
b) Între 100% şi 150%.
c) Nu mai mult de 100% în anii favorabili.
559. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al vulpii?
a) Deşi nu este animal omnivor consumă multe sortimente vegetale.
b) Nu consumă de loc hrană vegetală fiind exclusiv carnivoră.
c) Consumă hrană vegetală numai în perioadele de criză alimentară.
560. Cum procedează vulpea cu pui dacă se simte ameninţată?
a) Îsi mută puii ducându-i în gură de preferinţă seara.
b) Reacţionează agresiv apărându-şi puii şi vizuina.
c) Fuge abandonând puii şi părăsindu-şi vizuina.
561. Cum se prezintă comportamentul social al şacalului?
a) Este un animal sociabil întrucât vânează în haite ca şi lupii.
b) Nu este sociabil decât în perioada de reproducere.
c) Este sociabil doar în perioada creşterii puilor.
562. La ce vârstă atinge râsul maturitatea sexuală?
a) La vârsta de doi ani.
b) Între un an şi nouă luni şi doi ani şi nouă luni.
c) După vârsta de trei ani.
563. Câţi pui fată femela râsului?
a) Între 3 şi 4 sau chiar mai mulţi.
b) Între 2 şi 3 uneori 4.
c) Cel puţin 1 dar nu mai mulţi de 3.
564. Cum sunt puii de râs la fătare?
a) Sunt foarte activi şi caută după câtva timp să-şi exploreze ambientul.
b) Sunt orbi timp de 16-17 zile după care devin mai activi.
c) Sunt orbi timp de o săptămână după care devin mai activi.
565. La ce vârstă devin independenţi puii de râs?
a) La câteva zile după ce încep să vadă şi pot să meargă.
b) La un an când mama se retrage din nou pentru fătat.
c) La doi ani când sunt abandonaţi de mama lor.
566. Cât de răpitor sau prădător este râsul?
a) Este doar răpitor ; ucide doar cât mănâncă şi revine la cadavru.
b) Este prădător ; ucide mai mult şi nu revine să mănânce la cadavru.
c) Este prădător, întrucât ucide ori de câte ori are prilejul.
567. Care este prada preferată a râsului, confirmată pe bază de cercetări?
a) Căpriorul în procent de 50% faţă de restul speciilor (mamifere, păsări).
b) Cerbul, preferând viţeii şi în general tineretul.
c) Iepure şi alte mamifere mici precum şi păsări (ierunci, cocoş de munte).
568. Râsul se caţără în arbori şi înoată?
a) Râsul se caţără în arbori dar nu înoată.
b) Râsul se caţără în arbori şi la nevoie înoată.
c) Râsul nu se caţără în arbori dar la nevoie poate să înoate.

569. În ce perioadă a anului are loc împerecherea la pisica sălbatică ?
a) Primăvara devreme în lunile februarie-martie.
b) Primăvara în lunile aprilie-mai.
c) Toamna târziu în lunile noiembrie-început de decembrie.
570. Cât durează gestaţia la pisica sălbatică?
a) 50 – 6o de zile.
b) Nouă săptămâni şi jumătate.
c) 60 – 70 de zile.
571. Câţi pui fată pisica sălbatică ?
a) Între 3 şi 4 sau chiar mai mulţi.
b) Între 1 şi 5, de obicei 2-4.
c) Cel puţin 2 dar nu mai mulţi de 5.
572. Cum sunt puii de pisică sălbatică la fătare?
a) Sunt foarte mici şi lipsiţi de păr, nu văd şi nu aud.
b) Sunt orbi timp de 10-12 zile după care devin mai activi.
c) Sunt orbi timp de o săptămână după care devin mai activi.
573. La ce vârstă devin independenţi puii de pisică sălbatică?
a) La vârsta de 3 săptămâni.
b) La vârsta de 5-6 săptămâni.
c) La vârsta de 3 luni.
574. Din ce este constituită hrana de bază a pisicii sălbatice?
a) Fazani, iepuri, porumbei sălbatici.
b) Şoareci şi păsări în primul rând cântătoare.
c) Iezi de căprioare, insecte şi larve, broaşte, şopârle.
575. Ce este caracteristic în comportamentul de reproducere la viezure?
a) Are două perioade de împerechere.
b) În gestaţia femelei există o perioadă de latenţă.
c) Femela fată doar din doi în doi ani.
576. Câţi pui fată femela viezurelui şi cum sunt aceştia?
a) Fată 3-5 pui care sunt orbi timp de 28-35 de zile.
b) Fată de regulă 2 pui mai rar 1 sau 3 şi aceştia sunt fără păr.
c) Fată 3-5 pui care sunt orbi timp de 15-20 de zile.
577. Ce este caracteristic în comportamentul de hrănire al viezurelui?
a) Deşi are dentiţie de carnivor se hrăneşte ca un omnivor.
b) Este dăunător întrucât mănâncă ouă, puii păsărilor, porumb şi struguri.
c) Este folositor întrucât mănâncă insecte şi larvele acestora.
578. Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?
a) Vârsta de 8-9 luni.
b) Vârsta de circa 10 luni.
c) Vârsta de un an.
579. Unde îşi face făzăniţa cuibul?
a) În arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat.
b) În arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii.
c) Pe pământ, într-o mică adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene.

580. Când şi câte ouă depune făzăniţa în cuib ?
a) În funcţie de vreme cam la1-10 aprilie depune 10-12 ouă (16-18).
b) În funcţie de vreme cam la1-10 martie depune 10-12 ouă (16-18).
c) În funcţie de vreme cam la 10-20 aprilie depune 10-12 ouă (16-18).
581. Cât durează incubaţia la fazan şi cum sunt clocite ouăle ?
a) Incubaţia durează 24 de zile şi sunt clocite doar de făzăniţă.
b) Incubaţia durează 24 de zile şi sunt clocite de făzăniţă ajutată de fazan.
c) Incubaţia durează 20 de zile şi sunt clocite doar de făzăniţă.
582. Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?
a) Vârsta de 8-9 luni.
b) Vârsta de circa 10 luni.
c) Vârsta de un an.
583. Când se împerechează cocoşul de munte şi care este perioada optimă?
a) Între 15 aprilie şi 15 mai iar optimul este între 25 aprilie şi 5 mai.
b) Între 15 martie şi 15 aprilie iar optimul este între 25 martie şi 5 aprilie.
c) Între 15 sept. Si 15 oct. Cu optimul între 25 septembrie şi 5 octombrie.
584. Câte ouă depune găina cocoşului de munte şi cât durează incubaţia?
a) Depune 6-10 ouă şi incubaţia durează 27 de zile.
b) Depune 4-8 ouă şi incubaţia durează 23 de zile.
c) Depune 4-6 ouă şi incubaţia durează 21 de zile.
585. Raza lupului este caracteristică :
a) cerbului comun;
b) cerbului lopatar;
c) căpriorului.
586. Câinele enot este:
a) câine de vânătoare;
b) câine de agreement;
c) specie de vânat.
587. Urma pârtie a lupului se deosebeşte de cea a câinelui prin:
a) forma mai alungită a urmei;
b) urme dispuse în zig-zag;
c) urmele dispuse în linie dreaptă şi mai alungite.
588. Se pot împuşca tot timpul anului următoarele specii de vânat:
a) şacalul şi lupul;
b) vulpea;
c) câinele enot şi vulpea.
589. Care este ce-a mai periculoasă boală ce poate fi transmisă de la mistreţ la om?
a) Pesta porcină;
b) Trichineloza;
c) Salmoneloza.
590. Spre deosebire de pisica domestică, pisica sălbatică are coada :
a) cu aceeaşi grosime până la vârf;
b) grosimea se micşorează spre vârf;
c) grosimea creşte spre vârf.

591. Cum se deosebeşte urma de mistreţ de cea de cerb, la mers liniştit?
a) Dupa formă.
b) Dupa marime.
c) La mistreţ se imprimă pintenii.
592. Ierunca este denumită în limbaj popular:
a) femela cocoşului de munte;
b) gâinuşa de alun;
c) femela cocoşului de mesteacăn.
593. Vara, căpriorului are culoarea:
a) cenuşie;
b) roşcată;
c) brună.
594. Iarna, de la distanţă, nevăstuica poate fi deosebită de hermelină?
a) Nu.
b) Da, după culoare.
c) Da, după mărimea corpului.
595. La capra neagră coarnele sunt specifice:
a) masculului;
b) femelei;
c) ambelor sexe.
596. Care este perioada în care îşi leapadă coarnele cerbul comun, matur?
a) Decembrie-ianuarie.
b) Septembrie-octombrie.
c) Februarie-martie.
597. Noţiunea de dimorfism sexual defineste:
a) raportul între sexe;
b) deosebirea morfologică între mascul şi femelă;
c) incapacitatea femelei de a avea progenituri.
598. Ce înţelegeţi prin «perioada de rut» la animale?
a) Perioada de împerechere;
b) Perioada de fătare;
c) Perioada de năpârlire.
599. Denumirea de «ţap roşu» se foloseşte pentru:
a) masculii de capră neagră de culoare roşcată;
b) masculul căpriorului;
c) masculul de capră neagră în timpul verii
600. Noţiunea de “ oglindă”, la vânat, defineşte:
a) suprafaţa de apă pe care se odihneşte vânatul de baltă;
b) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele
secundare de pe aripile raţelor;
c) umbra lăsată de raţe şi gâşte, pe suprafaţa apei, la lăsarea serii.
601. Vulpea este principalul vector al :
a) tuberculozei;

b) turbării;
c) tularemiei.
II.Legislaţie generală
602.Examenul pentru obţinerea permisului permanent de vânătoare este impus,
în prezent, prin:
a) Legea nr. 407/2006 cu modificările şi completările ulterioare ;
b) Legea nr. 103/1996 republicată;
c) statutele asociaţiilor gestionare de fonduri cinegetice din Romania .
603.Participarea la examenul pentru obţinerea permisului permanent de
vânătoare este legal condiţionată de:
a) participarea la cursuri speciale de pregătire organizate de asociaţiile de vânători;
b) executare de trageri cu arma, cu ocazia participării la vânătorile colective;
c) efectuarea a cel puţin unui an de stagiatură.
604.
Vânatul dobândit în condiţiile legii aparţine:
a) deţinătorului, cu orice titlu, al terenului;
b) gestionarului fondului cinegetic;
c) administratorului fondului cinegetic.
Cine poate practica vânătoarea în România ?
a) exclusiv vânătorii cu domiciliul sau rezidenţa în România;
b) vânătorii, personalul cu atribuţii de vânătoare al gestionarilor fondurilor de
cinegetice, elevii şi studenţii unităţilor de învăţământ cu profil cinegetic;
c) exclusiv vânătorii români şi vânătorii străini, ultimii pe baza de invitaţie scrisă .
605.
Permisul de vânătoare se retrage şi se anulează dacă posesorul acestuia :
a) a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de Legea vânătorii şi a protecţiei
fondului cinegetic;
b) se retrage dintr-o organizatie vânătorească gestionară de fonduri cinegetice;
c) a săvârşit o faptă sancţionată contravenţional de Legea vânătorii şi a protecţiei
fondului cinegetic;
607.Unităţile de gospodărire cinegetică, conform prevederilor legii, sunt :
a) fondurile cinegetice;
b) cantoanele silvice;
c) ocoalele silvice.
608.
Vânătoarea cu steguleţe se poate practica în România la :
a) nu se poate practica legal;
b) lupi, vulpi si alte specii carnivore;
c) lupi.
Conducerea acţiunii de vânătoare colectivă aparţine :
a) exclusiv paznicului de vânătoare retribuit;
b) exclusiv organizatorului de vânătoare;
c) unui colectiv de organizare, din care fac parte obligatoriu paznicul de vânătoare şi
organizatorul grupei .
Nu este legal să se tragă:
a) în cocoşul de munte care roteşte pe “ cloambă”;
b) în urşi la goană;
606.
609.
610.

c) în cervide la sărării, adăpători şi hrănitori .
611.
Nu este legal să se tragă:
a) în iepuri, la sărite;
b) în urşi la nadă;
c) în vulpi şi lupi, la nadă .
Cine este administratorul fondului cinegetic naţional?
a) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
b) Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.
c) Organizaţiile vânătoreşti gestionare de fonduri cinegetice.
În scopul exercitării vânătorii este permisă utilizarea odorivectorilor?
a) Nu, este strict interzisă.
b) Da, cu acordul administratorului.
c) Da, pentru capturarea masculilor.
Este permisă utilizarea odorivectorilor în scopul exercitării vânătorii?
a) Nu, este interzisă.
b) Da, în scopul cercetării ştiinţifice.
c) Da, pentru capturarea exemplarelor bolnave.
Este permisă folosirea capcanelor în scopul exercitării vânătorii?
a) Nu, este interzisă.
b) Da, dacă utilizarea lor a fost avizată de autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură.
c) Da, doar pentru capcanele care nu ucid.
Ce este braconajul?
a) O acţiune de vânătoare.
b) O acţiune de vânătoare care se desfăşoară fără îndeplinirea condiţiilor legale.
c) O acţiune de vânătoare care se desfăşoară noaptea.
Ce este un fond cinegetic?
a) Totalitatea exemplarelor de faună de interes cinegetic.
b) Suprafaţa de teren pe care se află fauna de interes cinegetic.
c) Unitatea de gospodărire cinegetică.
Este permisă depăşirea cotei de recoltă pe un fond cinegetic?
a) Nu, este strict interzisă.
b) Da, cu aprobarea administratorului.
c) Da, cu aprobarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.
Face parte intravilanul unei localităţi dintr-un fond cinegetic?
a) Da, daca există exemplare din speciile de interes cinegetic.
b) Nu.
c) Da, dacă locuinţele sunt foarte rare.
Cine poate gestiona fauna de interes cinegetic?
a) Orice organizaţie nonguvernamentală.
b) Orice persoană juridică română licenţiată în acest scop.
c) Orice organizaţie nonguvernamentală care luptă pentru drepturile animalelor.
Ce este un vânător?
a) Persoana fizică ce împuşcă un animal sălbatic.
612.
613.
614.
615.
616.
617.
618.
619.
620.
621.

b) Persoana fizică ce capturează un animal sălbatic.
c) Persoana fizică ce practică vânătoarea în condiţiile legii.
622.
Cine stabileşte si aprobă anual cotele de recoltă?
a) Gestionarii de fonduri cinegetice.
b) Autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.
c) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
623.Administratorul fondului cinegetic naţional poate propune modificarea
perioadelor de vânătoare?
a) Da.
b) Da, pentru unele specii de vânat.
c) Da, dacă gestionarii fondurilor cinegetice nu şi-au achitat tarifele de gestionare.
624.
Cine controlează activitatea cinegetică la toate nivelurile?
a) Autoritatea Naţională de Control.
b) Autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.
c) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Cine stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România?
a) Asociaţia Chinologică Română.
b) Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
c) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
625.
626.Cine stabileşte tipurile de arme şi categoriile de muniţie care se pot folosi la
vânătoare în România?
a) Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor.
b) Autoritatea publică centrală care răspunde de justiţie.
c) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură împreună cu
Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor.
627.
Vânătorul poate să împuşte câini şi pisici sălbăticiţi sau câini hoinari?
a) Da, fără restricţie.
b) Da, dacă a fost atacat de aceştia.
c) Da, cu ocazia vânătorilor organizate.
628.Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în zonele de linişte a
faunei cinegetice, delimitate în fondurile cinegetice?
a) Nu, deoarece acestea sunt zone de protecţie a faunei cinegetice.
b) Da, cu respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic.
c) Da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.
629.
Acţiunile de capturare a vânatului viu sunt admise:
a) Peste cota de recoltă aprobată.
b) În cadrul cotei de recoltă aprobate.
c) Fără restricţii.
630.Capturarea unui exemplar din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi nr. 2 la
Legea 407/2006, Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, reprezintă o
acţiune de vânătoare?
a) Nu, dacă exemplarul respectiv nu a fost ucis.
b) Nu, dacă vânatul respectiv era bolnav.
c) Da.

631.Este permisă popularea fondurilor cinegetice din România cu exemplare din
speciile de faună de interes cinegetic?
a) Nu, deoarece pot fi provocate daune faunei cinegetice indigene.
b) Da, fără restricţii.
c) Da, în condiţiile legii.
632.Pe suprafaţa fondurilor cinegetice, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de
animale domestice?
a) Nu.
b) Da, dacă poartă jujeu.
c) Da, în condiţiile legii.
633.Pe suprafaţa unui fond cinegetic este permisă mutarea hranei destinate
vânatului?
a) Este strict interzisă.
b) Da, de către personalul autorizat.
c) Da, de către membrii vânători.
634.Pe suprafaţa unui fond cinegetic este permisă distrugerea sau sustragerea
hranei vânatului?
a) Este interzis.
b) Da, de către personalul autorizat.
c) Da de către membri vânători.
635.Este permisă însuşirea de către vânător a coarnelor lepădate de cervide,
găsite în fondul cinegetic?
a) Da.
b) Nu.
c) Da, cu acordul proprietarului de teren.
636.Este permis ca un vânător să deranjeze exemplarele de faună de interes
cinegetic în scopul fotografierii sau filmării lor?
a) Da, doar deplasându-se pe trasee turistice sau în lungul căilor de comunicaţii.
b) Da, fără restricţii.
c) Nu.
637.
Este permisă practicarea vânătorii în afara perioadelor legale de vânătoare?
a) Da, pentru anumite specii de vânat.
b) Da, pentru exemplarele din speciile de vânat care produc daune gospodăriilor.
c) Nu.
Este permisă practicarea vânătorii fără permis de vânătoare?
a) Da, în condiţiile legii.
b) Nu.
c) Da, doar pentru paznicii de vânătoare.
Este permisă practicarea vânătorii fără autorizaţie eliberată de gestionar?
a) Nu.
b) Da, pentru paznicii de vânătoare ai gestionarului.
c) Da, pentru vânătorii străini.
Este permisă practicarea vânătorii fără permis de portarmă tip B?
a) Nu.
b) Da, de către personalul de conducere al gestionarului fondului.
c) Da, în condiţiile legii.
638.
639.
640.

641.Este permisă practicarea vânătorii fără a poseda asigurare obligatorie
împotriva accidentelor?
a) Nu.
b) Da, în condiţiile legii.
c) Da, pentru personalul tehnic de vânătoare.
642.
Permisul de vânătoare permanent este eliberat de:
a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
b) Ministerul Administraţiei şi Internelor;
c) gestionarii fondurilor cinegetice.
Permisul de vânătoare permanent se anulează:
a) dacă posesorul acestuia a săvârşit o faptă penală;
b) dacă posesorul acestuia nu şi-a achitat cotizaţia de membru vânător;
c) în condiţiile legii.
643.
644.Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare se desfăşoară în baza
Regulamentului aprobat prin ordin al:
a) autorităţii publice centrale care răspunde protecţia mediului;
b) Ministerului Administraţiei şi Internelor;
c) autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
645.Vârsta minimă admisă pentru ca unui solicitant să i se elibereze permisul de
vânătoare permanent este de:
a) 18 ani;
b) 20 ani;
c) 16 ani.
646.
Organizatorul acţiunii de vânătoare are obligaţia:
a) Să urmărească vânatul mare rănit;
b) Să completeze cu pix, citeţ, în autorizaţie, numele altor vânători decât cei trecuţi
iniţial, care doresc să participe la acţiunea de vânătoare respectivă;
c) Să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor.
Practicarea vânătorii este permisă cu:
a) arme de foc;
b) capcane;
c) arme de foc de vânătoare.
Practicarea vânătorii este permisă cu:
a) arme de foc;
b) capcane autorizate;
c) arme cu aer comprimat.
647.
648.
649.Este permisă recoltarea mamiferelor admise la vânătoare în afara perioadei
legale de vânătoare?
a) Nu.
b) Da, când produc pagube.
c) Da, în condiţiile aprobării date de administrator.
650.
Este permisă comercializarea cărnii de vânat?
a) Da, fără restricţii.
b) Da, în condiţiile legii.
c) Da, deoarece este proprietatea vânătorului.

651.Este permisă vânarea unui număr de exemplare mai mare decât cel înscris pe
autorizaţia de vânătoare?
a) Da, în condiţiile legii.
b) Nu.
c) Da, de către organizatorul acţiunii de vânătoare.
652.Este permisă vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel în care vânătorul este
autorizat să vâneze?
a) Da, cu acordul gestionarului.
b) Da, pentru urmărirea şi recuperarea vânatului rănit.
c) Nu.
653.Este permisă urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic decât cel pe care
este autorizată acţiunea de vânătoare?
a) Da, pentru recuperarea exemplarului împuşcat.
b) Nu.
c) Da, cu acordul gestionarului acestuia.
654.Este permisă trecerea vânătorului, cu arma de vânătoare neintrodusă în toc,
pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizat să practice vânătoarea?
a) Da, în afara căilor de comunicaţie.
b) Nu.
c) Da, daca arma este neîncărcată.
655.
Este permisă comercializarea cărnii de vânat de către persoanele fizice?
a) Da, dacă au participat la vânătoare în calitate de gonaci.
b) Nu, este interzisă.
c) Da, daca au cumpărat-o de la persoane juridice autorizate.
656.Este permisă comercializarea cărnii de vânat de către persoane juridice
autorizate?
a) Da, dacă au dobândit-o de la membri vânători.
b) Da.
c) Nu, este interzisă.
657.
Este permisă vânătoarea în parcurile naţionale?
a) Nu, este interzisă.
b) Da, în condiţiile legii.
c) Da, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.
Crotalierea vânatului se efectuează:
a) La sediul gestionarului fondului cinegetic.
b) Înaintea părăsirii fondului cinegetic.
c) La livrarea trofeului.
Este permisă vânătoarea în rezervaţiile ştiinţifice?
a) Nu.
b) Da, în condiţiile legii.
c) Da, cu acordul autorităţii publice centrale care se ocupă de protecţia mediului.
Este permisă vânătoarea în zonele cu protecţie strictă?
a) Nu.
b) Da, în condiţiile legii.
c) Da, cu acordul autorităţii publice centrale care se ocupă cu protecţia mediului.
658.
659.
660.

661.
Este permisă vânarea urşilor la bârlog?
a) Da, în condiţiile legii.
b) Da, dacă produc pagube.
c) Nu.
662.Este permisă vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp
de îngheţ?
a) Da, fără restricţii.
b) Da, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe
mai puţin de 70%.
c) Nu.
663.Este interzisă vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp
de îngheţ?
a) Da, deoarece pe timp de îngheţ nu se împuşcă păsările de baltă.
b) Da, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe
mai mult de 70%.
c) Nu.
664.Este permisă comercializarea de către persoane fizice a diferitelor produse de
vânat?
a) Da.
b) Nu.
c) Da, numai de către vânători.
665.
Este permisă comercializarea de către persoane fizice a trofeelor de vânat?
a) Da.
b) Nu.
c) Da, doar de către vânătorii care le-au recoltat.
666.Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în intravilanul
localităţilor?
a) Da.
b) Nu.
c) Da, pentru împuşcarea ciorilor.
667.Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în cuprinsul Rezervaţiei
Biosferei “Delta Dunării”?
a) Da, în condiţiile legii.
b) Nu.
c) Da, numai pentru vânătorii străini.
668.
Cui aparţin coarnele lepădate de cervide, găsite pe un fond cinegetic?
a) Paznicului de vânătoare.
b) Gestionarului fondului cinegetic.
c) Vânătorului care le-a găsit.
Este permisă vânătoarea cu ogari sau metişi de ogari?
a) Da, la vânătorile autorizate.
b) Da, dacă poartă jujeu.
c) Nu.
Este permisă folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari la vânătoare?
669.
670.

a) Da, la vânătoarea “la sărite”.
b) Da, la vânătoarea de iepuri.
c) Nu.
671.
Este permisă vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor?
a) Da, pe fondurile cinegetice greu accesibile.
b) Nu.
c) Da, când printre vânători se află şi poliţişti.
672.Este permisă vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a dispozitivelor
care permit ochirea şi tragerea pe întuneric?
a) Da, dacă nu există vizibilitate.
b) Da, dacă au fost cumpărate din magazinele de arme şi muniţii.
c) Nu.
673.Este permisă vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în
combaterea dăunătorilor animali ai culturilor agricole?
a) Da, dacă vânatul produce pagube mari culturilor agricole.
b) Da, dacă sunt folosite pentru vânarea exemplarelor de lup.
c) Nu.
674.
Este permisă vânătoarea cu şoimi?
a) Da, cu acvile.
b) Da, dacă deplasarea se face călare.
c) Nu.
Este permisă vânătoarea cu arcul?
a) Da, cu arcuri special construite.
b) Da, cu arcuri cumpărate din magazinele de arme şi muniţii.
c) Nu.
Este permisă vânătoarea cu arbaleta?
a) Da, pentru a lovi vânatul la distanţe mai mici de 100m.
b) Nu.
c) Da, cu arbalete cumpărate din magazinele de arme şi muniţii.
675.
676.
677.Este permisă folosirea la vânătoare a armelor neautorizate sau neomologate,
pentru vânătoare în România?
a) Da, dacă sunt autorizate sau omologate în alte ţări din Uniunea Europeană.
b) Nu.
c) Da, dacă au calibrul corespunzător pentru recoltarea exemplarelor de vânat dintr-o
anumită specie.
678.Ce se întâmplă cu bunurile care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute
de lege ca infracţiune?
a) Se reţin de către paznicul de vânătoare.
b) Se reţin de către organele de poliţie.
c) Se confiscă.
679.Ce se întâmplă cu mijloacele de transport care au servit la săvârşirea unei
fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
a) Se reţin de către gestionar.
b) Se reţin de către organele de poliţie.
c) Se confiscă.

680.
Din ce este constituit fondul cinegetic naţional?
a) Totalitatea fondurilor cinegetice din România.
b) Totalitatea faunei de interes cinegetic din România.
c) Totalitatea suprafeţelor de teren pe care au fost delimitate fonduri cinegetice.
Din ce este constituit un fond cinegetic?
a) Totalitatea faunei de interes cinegetic de pe suprafaţa sa.
b) Suprafaţa de teren pe care a fost delimitat.
c) Suprafaţa de teren pe care a fost delimitat împreună cu fauna de interes
cinegetic ce se afla pe această suprafaţă.
Este legal să se tragă în guguştiucii aflaţi în localităţi?
a) Da, dacă vânătoarea este autorizată.
b) Nu.
c) Da, fără restricţii.
681.
682.
683. Numărul minim al personalului de pază a vânatului pe un fond cinegetic este de:
a) cel puţin un paznic pentru fiecare fond cinegetic;
b) cel puţin un paznic pentru fiecare 5000 ha;
c) cel puţin un paznic pentru fiecare 10.000 ha.
684. Primul ajutor, în cazul plăgilor prin împuşcare, constă în:
a) acoperirea rănii şi oprirea sângerării, ţinerea ridicată pe cât posibil a capului,
prevenirea întreruperii circulaţiei sângelui şi transportarea rănitului la
spital;
b) oprirea hemoragiei interne, ţinerea ridicată pe cât posibil a capului, prevenirea
întreruperii circulaţiei sângelui şi transportarea rănitului la spital;
c) transportarea rănitului la spital.
685. Vânarea lupului poate fi realizată cu:
a) otravă;
b) capcane;
c) arme de vânătoare şi capcane, în condiţiile legii.
686. Autorizaţia de vânătoare este:
a) documentul legal, eliberat de gestionar, pe baza căruia poate fi desfăşurată
acţiunea de vânătoare;
b) aprobarea dată unui vânător, de către directorul asociaţiei de vânătoare, de a
efectua acţiuni de vânătoare;
c) aprobarea dată unei persoane, de către paznicul de vânătoare sau de către
organizatorul acţiunii de vânătoare, de a împuşca anumite exemplare ce aparţin
speciilor la care vânarea este permisă.
687. Instructajul privind protecţia muncii şi semnarea individuală a procesului verbal
trebuie realizate:
a) obligatoriu înainte de începerea acţiunii de vânătoare;
b) obligatoriu la eliberarea autorizaţiei de vânătoare;
c) obligatoriu în standul de vânătoare.
III. Câini de vânătoare
688.
Câinii de vânătoare fac parte din categoria câinilor:
a) utilitari;
b) de serviciu;
c) de agrement .

689.
Câinii prepelicari sunt utilizaţi la:
a) urmărirea vânatului pe urma de sânge;
b) vânătoarea la vânatul mare;
c) vânătoarea la vânatul mic.
Gonitorii sunt câini de vânătoare caracterizaţi prin:
a) chetă strânsă, executată metodic, cu viteză mare;
b) pasiune pentru căutatul la distanţă, stârnitul şi urmăritul cu glas al
mamiferelor de interes vânătoresc;
c) rezistenţă redusă la oboseală .
Limierii excelează prin :
a) miros mediu, dar perseverenţă deosebită pentru căutarea vânatului mare pe urmă
proaspătă ;
b) miros excellent, care-i ajută să ţină urma veche de sânge, chiar după 24-48 de
ore de la rănirea vânatului;
c) agresivitate mare faţă de vânatul rănit .
Din categoria marilor pontatori face parte :
a) bracul ;
b) pointerul ;
c) labradorul .
Termenul “a ponta” este sinonim cu:
a) a areta ;
b) a aporta ;
c) nu are legătură cu termenii de “aret” sau “aport” .
Din categoria marilor pontatori face parte :
a) seterul ;
b) vijla maghiară ;
c) pudel-pointerul .
Prepelicarii continentali, comparativ cu cei insulari, prezintă:
a) miros mai fin;
b) pasiune mai mare pentu aport;
c) rezistenţă mai mare la oboseală.
Rasa autohtonă de câine de vânătoare este considerată:
a) copoiul ;
b) basetul ;
c) ciobănescul carpatin.
690.
691.
692.
693.
694.
695.
696.
697.Care dintre următoarele rase de câini sunt mai potrivite pentru vânătoarea la
vizuină a vulpilor şi pisicilor sălbatice :
a) jagd terrierul de talie mică;
b) tekelul ;
c) airedale terrierul .
698.
Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
a) prepeliţe şi potârnichi;
b) porumbei şi ierunci;
c) vulpi şi iepuri .

699.
Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:
a) jderi şi vulpi;
b) fazani şi potârnichi;
c) viezuri şi dihori .
Vânătoarea cu câine gonitor se poate practica cu succes la:
a) cervide;
b) capră neagră şi muflon;
c) mistreţi şi vulpi .
Vânătoarea cu câine gonitor-hărţuitor se poate practica cu succes la :
a) capră neagră şi cerb comun;
b) căprior şi lup;
c) mistreţ şi urs .
700.
701.
702.Vânătoarea la vizuină, cu ajutorul câinilor de vânătoare din rasa tekel sau
rasa fox terrier, se poate practica cu succes la:
a) iepuri de vizuină;
b) jder de piatră;
c) vulpi şi pisici sălbatice .
703.
Următoarele rase de cîini sunt folosite la vânătoarea la vizuină:
a) Fox terrier, jagd terrier, airdale terrier;
b) tekel, fox terrier, jagd terrier;
c) tekel, fox terrier cu păr sârmos, jagd terrier, beagle.
Limierii sunt câini folosiţi pentru:
a) căutarea vânatului pe urma de sânge;
b) căutarea vânatului prin chetă scurtă;
c) gonirea şi hărţuirea vânatului negru.
Retriverii sunt cîini folosiţi pentru:
a) recuperarea vânatului mic împuşcat;
b) căutarea şi pontarea vânatului mic;
c) lucrul pe urma de sânge.
Prepelicarii insulari sunt reprezentaţi de rasele:
a) epagneul breton, cocker springer, bloodhund;
b) pointer, setteri;
c) cocker springer, cocker spaniel, labrador, pointer, setteri;
Cheta cîinelui efectuată în mod corect reprezintă:
a) căutarea, găsirea şi aportarea vînatului după încheierea partidei de vânătoare;
b) căutarea vînatului mic, dus-întors înaintea vânătorului;
c) căutarea stînga-dreapta în faţa vânătorului.
Simţul mirosului la prepelicari este mult mai bine dezvoltat la:
a) braci, vijla, münsterlander;
b) cockeri, epagneul, pudel-pointer;
c) setteri, pointeri.
Prepelicarii pontatori continentali sunt reprezentaţi de rasele:
a) braci, pudel-pointer, vijlă;
b) münsterlander, pudel-pointer, pointer;
704.
705.
706.
707.
708.
709.

c) münsterlander, epagneul breton, setteri;
710.Următorul termen defineşte semnalarea vînatului de către un prepelicar
pontator:
a) aret;
b) aport;
c) à patron.
711.Următoarele rase de cîini de vânătoare fac parte din categoria celor
specializate pentru aport:
a) brac german cu păr scurt, limier hanoveran, spinone;
b) brac de Weimar, brac german cu păr sîrmos, grifon;
c) golden retriver, labrador.
712.
Cheta şi aretul sunt caracteristice raselor de:
a) prepelicari pontatori;
b) prepelicari scotocitori;
c) gonitori-hărţuitori.
Copoii sunt cîini gonitori folosiţi la vânătoarea de:
a) urs, mistreţ, căprior, vulpe, iepure;
b) urs, mistreţ, cerb;
c) urs, mistreţ.
713.
714.
Cheta, unui câine de vânătoare, defineşte:
a) distanţa pe care se deplasează câinele de vânătoare pentru căutarea
vânatului;
b) modul în care câinele hârţuieşte vânatul;
c) modul în care câinele aduce vânatul către vânător.
IV. Arme şi muniţii
715. Muniţia recomandată pentru vânătoarea vulpilor este:
a) cartuşul cu proiectil unic;
b) cartuşul cu alice de 2,5 mm;
c) cartuşul cu alice de 3,5 – 4 mm.
716. Muniţia recomandată pentru vânătoarea potârnichii este:
a) cartuşul cu proiectil unic;
b) cartuşul cu alice de 2,5 mm;
c) cartuşul cu alice de 3,5 – 4 mm.
717. Muniţia recomandată pentru vânătoarea prepeliţei este:
a) cartuşul cu proiectil unic;
b) cartuşul cu alice de 2,5 mm;
c) cartuşul cu alice de 3,5 – 4 mm.
718. Muniţia recomandată pentru vânătoarea cocoşului de munte este:
a) cartuşul cu alice de 6 mm;
b) cartuşul cu glonţ sau cu alice de 4 mm.
c) cartuşul cu alice de 3 mm.
719. Vânarea căpriorului este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectile unice;

b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm;
c) cartuşelor cu alice de 4 mm.
720. Vânarea muflonului este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectile unice;
b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm;
c) cartuşelor cu alice de 4 mm.
721. Vânarea iepurelui de câmp este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectile unice;
b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm;
c) cartuşelor cu alice de 3,5 – 4 mm.
722.
La deplasarea dintre goane, arma se poartă :
a) frântă şi descărcată;
b) închisă în toc ;
c) descărcată.
Arma de vânătoare basculantă se încarcă cu ţevile îndreptate :
a) în sus ;
b) în plan orizontal ;
c) în jos, spre pământ .
La vânătorile colective :
a) arma se încarcă şi se păstrează gata de tragere pe tot parcursul acţiunii ;
b) arma se încarcă doar după ocuparea locului din stand şi se descarcă înainte
de părăsirea acestuia ;
c) arma se încarcă doar la apropierea vânatului şi se descarcă, dacă nu s-a tras, după
îndepărtarea acestuia .
Din stand, la vânătoarea colectivă se poate trage :
a) exclusiv din picioare, pentru ca proiectilele trase să ajungă în pământ ;
b) întotdeauna, sub un unghi mai mare de 45 grade faţă de linia standurilor ;
c) din poziţia în genunchi sau de pe scăunel, pentru ca ochirea să fie mai sigură.
723.
724.
725.
726.Nu se mai trage cu arma de vânătoare cu glonţ spre gonaci, când aceştia au
ajuns, în teren liber, la :
a) 500 m ;
b) 120 m ;
c) 200 m .
727.
Armele cu ţevi basculante pot fi :
a) arme semiautomate;
b) carabine şi arme lise cu închizător ;
c) arme lise, arme ghintuite şi arme mixte.
O armă cu două ţevi aşezate în plan orizontal, este o armă :
a) tip “bock” ;
b) cu ţevi juxtapuse ;
c) cu ţevi suprapuse.
O armă cu două ţevi aşezate în plan vertical, este o armă :
a) tip “bock” ;
b) cu ţevi juxtapuse ;
c) driling .
728.
729.

730.
Calibrul armelor de vânătoare lise se exprimă prin :
a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se
pot confecţiona dintr-o livră de plumb ;
b) diametrul, în mm, al câmpului ţevii;
c) un număr convenţional, fără corelaţie cu diametrul ţevii .
Calibrul armelor de vânătoare cu glonţ se exprimă prin :
a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot
confecţiona dintr-o livră de plumb ;
b) diametrul, în mm, al câmpului ţevii ;
c) un număr convenţional, fără corelaţie cu diametrul ţevii .
Mecanismul de dare a focului la carabine este situate în :
a) închizător ;
b) basculă ;
c) antepat .
731.
732.
733.Care dintre calibrele menţionate mai jos poate fi considerat aproape
“universal” ?
a) 5.6 x 35 ;
b) 9.3 x 74;
c) 7.62 x 63 .
734.
Care este rolul acceleratorului la armele cu glonţ ?
a) să accelereze viteza glonţului ;
b) să uşureze ochirea ;
c) să sensibilizeze tragaciul .
Bura intră în componenţa :
a) cartuşelor cu alice ;
b) cartuşelor cu glonţ ;
c) cartuşelor cu alice şi a cartuşelor cu glonţ .
735.
736. La vânătoare, faţă de linia standurilor nu se poate trage sub un unghi mai mic de:
a) 15 grade;
b) 30 grade;
c) 45 grade.
737. Ce se înţelege prin “choke-ul“armelor de vânătoare?
a) Reculul resimţit în umăr la declanşarea focului;
b) Îngustarea ţevii spre gura ei;
c) Rateul armei.
738. Câte trăgace are o armă cu 4 ţevi:
a) patru trăgace;
b) trei trăgace;
c) două trăgace.
739. Care este legea care reglementeazâ regimul armelor de foc şi al muniţiilor în
România:
a) Legea 17/1996;
b) Legea 130/2005;
c) Legea 295/2004.

740. Din punct de vedere constructiv, dupa lungime, armele se clasifică astfel :
a) arme de foc lungi şi arme de de foc scurte;
b) arme de foc scurte şi arme de foc medii;
c) arme de foc scurte , arme arme de foc medii şi arme de foc lungi .
741. Dreptul de a purta şi folosi arme de vânătoare, se acordă următoarelor categorii de
persoane :
a) colecţionarilor de arme de vânătoare şi antrenorilor de tir;
b) posesorilor de permis de vânătoare şi permis de port arma tip B;
c) membrilor unei asociaţii de vânâtoare.
742. Procurarea armelor de foc, de vânătoare, se poate realiza prin :
a) cumpărare, donaţie, moştenire, închiriere sau comodat;
b) cumpărare, donaţie;
c) inchiriere, cumpărare.
743. Conform prevederilor Legii 295/2004, uzul de arma letala, fara drept, este :
a) contravenţie;
b) infracţiune;
c) avertisment.
744. Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare, poate face uz de armă,
înscrisă în permisul de armă, în următoarele situaţii :
a) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi
pentru antrenament în poligoane autorizate;
b) asupra braconierilor, pentru paza fondurilor cinegetice;
c) pentru paza fondurilor cinegetice.
745. Conform prevederilor Legii nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare
regimul armelor este reglementat astfel :
a) arme interzise, arme letale şi arme neletale;
b) arme letale şi arme neletale;
c) arme de tir şi arme de vânătoare.
746. Dreptul de deţinere a armei se poate acorda, unui solicitant, numai pentru :
a) arme de tir, arme de asomare;
b) arme de vânătoare, arme de panoplie;
c) arme de vânătoare, de tir, de colecţie sau de auto apărare.
747. Cererea de eliberare a autorizaţiei de procurare a armei, se depune de către
solicitant la:
a) Inspectoratul General al Poliţiei Române;
b) Inspectoratul Judeţean de Poliţie sau Poliţia Municipiului Bucureşti, după
caz, pe raza căruia îşi are domiciliul;
c) Poliţia municipală,/orăşenească/post de poliţie, unde are domiciliul.
748. Care dintre armele de foc, de vânătoare, are diametrul ţevii mai mare?
a) calibrul 16mm;
b) calibrul 12 mm;
c) calibrul 20 mm.
749. Între goane, deplasarea vânătorilor se face cu arma cu alice :
a) descărcată şi închisă;
b) descărcată şi frântă;
c) încărcată, închisă şi asigurată.

750. Pierderea armei de vânătoare trebuie anunţată de către posesorul acesteia
organului de poliţie:
a) de îndată, dar nu mai târziu de 24 ore de la constatare;
b) în cel mult 48 ore de la constatare;
c) în cel mult 10 zile de la constatare.
751.
Este permisă fabricarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) Da;
b) Nu;
c) Da, pentru folosinţa proprie.
752. Este permisă comercializarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) Da;
b) Nu;
c) Da, dacă au o provenienţă licită.
753. Este permisă folosirea la vânătoarea cartuşelor cu alice cu diametrul mai mare de
5 mm?
a) Da;
b) Nu;
c) Da, pentru vânarea lupilor.
754. Este permisă deţinerea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) Da;
b) Nu;
c) Da, daca au fost cumpărate în mod legal.
V. Obiceiuri şi etică vânătorească
755.Operaţiunea de scoatere a organelor interne ale vânatului împuşcat poartă
denumirea de :
a) condiţionarea vânatului ;
b) tranşare ;
c) eviscerare .
756.
Jupuirea animalelor cu blană-trofeu trebuie facută :
a) imediat după ce corpul trece din faza rigid în cea de uşoară înmuiere ;
b) după înmuierea totală a corpului .
c) cât mai repede după împuşcare sau atâta timp cât cadavrul animalelor
rămâne rigid .
757.Ramura înroşită în sângele vânatului dobândit prin vânătoare se oferă
vânătorilor care împuşcă :
a) iepuri si fazani ;
b) vânat copitat ;
c) orice alta specie de vanat .
758.
Ramura înroşită în sângele vânatului împuşcat se oferă :
a) cu mâna goală ;
b) cu mânuşi de vânătoare ;
c) pe pălarie sau pe lama cuţitului .

759.
Ramura înroşită în sângele vânatului împuşcat poate să fie din :
a) orice arbore din apropierea locului în care a căzut vânatul;
b) tei, salcie căprească, mesteacăn sau afin ;
c) brad, molid, stejar sau anin .
Tabloul vânatului se referă la :
a) un tablou cu vânat împuşcat ;
b) aşezarea vânatului împuşcat după un anumit tipic, în faţa vânătorilor, a
personalului de teren şi a gonacilor ;
c) fotografiile cu vânat împuşcat de la sfârşitul vânătorii .
760.
761.La sfarşitul unei vânători de vânat mic, piesele împuşcate se aşează în tablou
cu respectarea ordinii :
a) potarnichi, fazani, iepuri, vulpi ;
b) iepuri, fazani, potarnichi si vulpi ;
c) vulpi, iepuri, fazani, potarnichi .
762.
În cadrul unui tablou de vânătoare, vânatul mic se aşează pe :
a) abdomen ;
b) partea dreapta ;
c) partea stângă .
Într-un tablou de vânătoare vânatul se aşează :
a) de la stânga spre dreapta ;
b) nu are importanţă din ce parte se începe tabloul;
c) de la dreapta spre stânga .
763.
764.Într-un tablou de vânătoare, aşezarea celor care au participat la vânătoare se
face astfel:
a) gonacii şi personalul de vânatoare nu se aşează lângă vânat ;
b) gonacii se aşează cu personalul de teren în spatele vânătorilor ;
c) vânătorii şi organizatorul se aşează în faţa vânatului .
765.La o vânătoare mixtă, de vânat mare şi mic, vânatul împuşcat se aşează în
următoarea ordine :
a) fazani, iepuri, vulpi, mistreti ;
b) mistreti, vulpi, iepuri si fazani ;
c) vulpi, iepuri, fazani, mistreţi .
766.
La ocuparea standului, vânătorul este obligat :
a) să se deplaseze în stânga sau dreapta, dar nu în faţă şi nici în spate, pentru a găsi
un loc mai favorabil tirului ;
b) să caute un loc mai favorabil camuflajului, dar în apropierea locului indicat de
organizator ;
c) să rămână pe locul indicat de organizator .
Nu este etic să se tragă :
a) în păsările de baltă când se ridică greoi de pe apă ;
b) în fazanii care zboară printre crengile arborilor ;
c) în fazanii şi în potârnichile aflate pe sol .
Nu este etic să se tragă :
a) în masculul dominant din cârd ;
b) în juvenilii slabi din cârd ;
c) în femela conducătoare de cârd .
767.
768.

769.
În cazul vânatului mare, împuşcat, nu este etic :
a) să fie târât direct pe zăpadă sau pe pământ până la mijlocul de transport ;
b) să se calce peste rândurile cu vânat aşezat în tablou ;
c) să fie mutilat ori lovit cu beţe, cu piciorul sau în alt mod .
Trofeele vânatului împuşcat (coarne, colţi, blănuri, etc.) aparţin :
a) vânătorului care a dobândit vânatul ;
b) în mod egal, vânătorilor participanţi la vânătoare ;
c) vânătorilor participanţi, după cum va hotărî organizatorul vânătorii .
Nu este admisă, din punct de vedere etic :
a) eviscerarea vânatului şi jupuirea blănurilor trofeu direct în teren ;
b) fotografierea vânatului împuşcat în poziţii hilare ;
c) jupuirea şi tranşarea vânatului în faţa vânătorilor.
Împărţirea vânatului mic de către organizator este recomandat să se facă :
a) începând cu invitaţii şi bătrânii, apoi continuând cu ceilalţi vânători ;
b) în ordinea aşezării vânătorilor în faţa tabloului de vânătoare ;
c) oferind fiecărui vânător ceea ce a împuşcat personal .
a)
b)
c)
Participarea la masa vânătorească, cu care se încheie vânătoarea, este:
obligaţie morală ;
opţională ;
la latitudinea majorităţii .
Care este termenul consacrat normelor de morală specifică vânătorii ?
Comportament vânătoresc.
Etică vânătorească.
Norme de morală vânătorească.
770.
771.
772.
773.
774.
a)
b)
c)
775.
Cum sunt denumiţi vânătorii lacomi ce nu respectă normele de etică ?
a) Lipsiţi de educaţie.
b) Lacomi, avari şi parveniţi.
c) Vânători de oase, piei, pene sau carne.
Cum este denumită rămurica ce se pune pe vânatul împuşcat ?
a) Ramura de luare în posesie a vânatului împuşcat.
b) Crenguţa de luare în posesie a vânatului căzut.
c) Semn de luare în primire a vânatului.
În vanat se trage doar dacă:
a) A fost zărit şi este bine localizat după zgomot;
b) A fost bine identificat şi se află sub distanţa unui tir eficient;
c) Se îndreaptă spre vecin şi se găseşte la limita unui foc eficient.
Care sunt speciile din care se recomandă să fie ruptă ramura (crenguţa de
luare în posesie a vânatului căzut)?
a) Orice specie ce se găseşte la faţa locului.
b) Orice specie de foioase ce se găseşte la faţa locului.
c) Molidul, bradul, stejarul sau aninul.
Care sunt speciile din care nu se admite să fie ruptă ramura (crenguţa de
luare în posesie a vânatului căzut)?
a) Fagul şi speciile exotice.
b) Nu există asemenea recomandări.
776.
777.
778.
779.

c) Mesteacăn sau plop.
780.
Există un anumit obicei pentru confecţionarea ramurei (crenguţa de luare în
posesie a vânatului căzut)?
a) Este admis să fie tăiată doar cu un cuţit de vânătoare.
b) Se rupe cu mâna şi doar se cojeşte cu un cuţit de vânătoare.
c) Se rupe cu mâna, nu se taie cu cuţitul şi nici nu se jupoaie.
Cum este folosită ramura ce se pune pe vânat ?
a) Vânatul este aşezat pe burtă şi ramura se pune pe spatele lui.
b) Vânatul este aşezat pe spate şi ramura se pune pe abdomenul lui.
c) Vânatul este culcat pe partea dreaptă şi ramura se pune pe latura lui.
Ce semnificaţie are aşezarea ramurii pe vânat ?
a) Că vânatul a fost împuşcat cu respectarea normelor de etică.
b) Că vânatul a fost găsit şi luat în primire de vânătorul respectiv.
c) Că animalul a fost vânat şi nu accidentat sau ucis de răpitoare.
În ce poziţie se aşază ramura pe partea laterală a corpului vânatului ?
a) La mascul cu baza spre cap, la femelă invers cu vârful ramurii spre cap.
b) Nu are importanţă poziţia, de regulă se aşază pe latura toracelui.
c) Perpendicular pe coloană, la mascul cu baza în sus şi la femelă invers.
La ce specii de vânat se aplică crenguţa de luare în posesie a vânatului ?
a) La toate speciile de vânat mare ce se recoltează la dibuit.
b) La speciile la care recoltarea se face pe bază de autorizaţie nominală.
c) Numai la vânatul cu copite.
Din ce este compusa ceea ce in jargonul vânătoreasc se numeste ultima
îmbucătură ?
a) Dintr-un mănunchi de iarbă care se pune în faţa vânatului împuşcat.
b) Dintr- un mănunchi de ramuri pe care se aşază capul vânatului împuşcat.
c) Dintr-o ramură cu frunze verzi ce se introduce în gura vânatului.
Ce reprezintă în tradiţia vânătorească ramura unsă cu sânge ?
a) O ramură unsă cu sângele vânatului doborât şi oferită vânătorului.
b) Ramura pe care vânatul rănit o unge cu sânge şi care se dă vânătorului.
c) Ramura cu sânge din locul unde a stat vânatul rănit oferită vânătorului.
Cine oferă vânătorului ramura unsă cu sânge ?
a) La vânătorile individuale însoţitorul iar la cele colective organizatorul.
b) Gestionarul fondului de vânătoare unde s-a recoltat vânatul.
c) Vânătorul cel mai vârstnic dintre participanţii la vânătoare.
Cum se aranjează cozile vulpilor expuse în tabloul de vânătoare ?
a) Orizontal în prelungirea corpului.
b) În sus, pe sol, perpendicular cu corpul.
c) Nu are nici o importanţă.
Vânatul mic aparţine vânâtorului care:
a) a tras primul foc de la care vânatul a lăsat sânge;
b) a tras ultimul foc mortal;
c) a tras mai multe cartuşe.
Vânatul mare aparţine vânătorului care :
781.
782.
783.
784.
785.
786.
787.
788.
789.
790.

a) a tras primul foc cauzator de moarte;
b) a tras ultimul foc , de graţie;
c) a tras mai multe focuri.
791.
Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu cartuş cu alice, la distanţe de 70-80
m?
a) Da, deoarece vânatul poate fi ucis la această distanţă.
b) Nu.
c) Da, pentru vânătorii care fac antrenament la talere.
Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu glonţ, la distanţe mai mari de 200
m?
a) Da, dacă arma este dotată cu o lunetă performantă.
b) Nu.
c) Da, dacă vânatul nu permite apropierea vânătorului sub această distanţă.
Este etic a se trage în guguştiucii şi porumbeii aşezaţi pe conductorii electrici?
a) Da, dacă vânătoarea este autorizată.
b) Da, dacă sunt mai mult de 2 exemplare.
c) Nu.
Este etic a se trage la fazanul aşezat pe ramura unui arbore?
a) Da, dacă vânătoarea este autorizată.
b) Da, seara la pândă.
c) Nu.
Este etic a se trage în vânatul care se îndreaptă către vânătorul vecin?
a) Da, dacă arma sa este mai performantă decât a vecinului vânător.
b) Da, după ce vecinul vânător a tras cartuşele aflate în armă.
c) Da, depinde de specia de vânat.
792.
793.
794.
795.
796. Este etic a se trage în vânat „la noroc”?
a) Da, uneori vânatul poate fi ucis.
b) Nu.
c) Da, când vânatul se deplasează spre standul vânătorului vecin.
797. La vânătoarea “la pândă”, este etic ca un vânător să se aşeze în stand astfel încât
“să taie” calea vânatului care se îndreaptă spre un alt vânător care s-a aşezat mai
devreme în alt stand?
a) Da, dacă vânătoarea este autorizată.
b) Da, dacă în ziua respectivă nu a vânat nimic.
c) Nu.
798. În timpul deplasării între standuri arma se poartă :
a) încarcată şi asigurată;
b) descarcată;
c) în toc.
799. La vânătoarea cu gonaci, ridicarea vânatului se face :
a) în timpul desfăşurării goanei;
b) după terminarea goanei;
c) oricând.
800. Vânatului rănit i se dă lovitura de graţie :
a) prin lovire cu patul armei;

b) prin lovire cu un lemn ;
c) prin împuşcare.
Notă:
Răspunsurile scrise cu caractere boldate reprezintă răspunsurile corecte.
Prezenta anexă a fost elaborată de un colectiv format din :
Conf. dr. ing Ovidiu IONESCU – Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere – Braşov
Conf. dr. ing Ion MICU – Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere – Braşov
Şef lucrări dr. ing Adam CRĂCIUNESCU – Facultatea de Horticultură şi Silvicultură -
Timişoara
Ing. Ilie MIHALACHE – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
Ing. Cosmin VÎLNOIU – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
Ing. Sorin DECĂ – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
Ing. Cornel LERA – Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Timişoara
Ing. Pompiliu VARGA – Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Sibiu
Ing. Vladimir TALPEŞ – Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi
Ing. Nicolae TONCA – Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Gorj
Tehnician Viorel BULGĂRESCU – Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi
Timişoara
BIBLIOGRAFIE
V. Cotta, M. Bodea, I. Micu
A. Negruţiu
A. Negruţiu şi colaboratorii
I. Micu
M. Georgescu
A.M. Comşia
Gh. Feneşer, M. Bodea, I. Cârciu
Vânatul şi vânătoarea în România, Editura CERES,
Bucureşti 2001
Vânătoare şi salmonicultură, Editura CERES, Bucureşti 1990
Fauna cinegetică şi salmonicultura, Curs 2002
Etologia faunei cinegetice, Editura CERES, Bucureşti 2005
Mamiferele sălbatice din România, Editura Albatros 1989
Biologia şi principiile culturii vânatului, Editura Academiei
R.P.R., 1961
ABC-ul vânătorului, Editura CERES, Bucureşti 1974

Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modifică – Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 944/2006
Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, cu modificările şi completările
ulterioare – Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583/2004
Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501/2008, nr. 353/2008 -
Lintia D.Pasările din România vol II şi III, Editura Academiei, 1954 –
1955.
Străvoiu N.A. şi colaboratoriiCâinii de vânătoare – 1976 – Bucureşti , Editura Ceres.
DREPTURILE DE AUTOR PRIVIND PREZENTUL SET DE ÎNTREBĂRI ŞI
RĂSPUNSURI REVINE AUTORITĂŢII PUBLICE CENTRALE CARE RĂSPUNDE DE
SILVICULTURĂ.

About Administrator