Lunetele Zeiss Duralyt sub asteptari?

De ce Zeiss a decis sa  lanseze in piata o linie noua de lunete si mai exact  Duralyt-urile?
Intrucat Zeiss confectioneaza optica de foarte inalta calitate cu un pret pe masura, a pierdut de-a lungul anilor un segment de cumparatori care nu au avut chef sau nu si-au permis sa plateasca sumele necesare pentru  achizitia unui Zeiss.
Pentru  a satisface acest segment au creat versiunea de Conquest care s-a axat in principal pt. piata americana, Zeiss impotrivindu-se multi ani de zile ca dealerii europeni sa le vanda pe piata Europeana.
Cererea este insa intotdeauna cea care decide regulile jocului si din cauza foarte multi au inceput sa importe si sa vanda Conquesturi pe sestache in pofida amenintarilor si betelor in roate puse de Zeiss. Nu inteleg cum, in aceste vremuri de globalizare, poate Zeissul sa confectioneze o luneta pe care credeau ca o vor putea vinde numai pe piata americana si interzice restului lumii? :roll: La fel si Swarovski cu versiunile lor de AV, pe care pana la urma au trebuit sa le caseze.
Europenii obisnuiti fiind cu produse de genul Classic, Victory, Swarovski PH, PVI si Z6, Kahles, Schmidt & Bender, Karl Kaps sau Nickel au fost putin dezamagiti de calitatea oferita de Conquest vis a vis de pret. Aici a aparut marea problema. Conquesturile fiind confectionate in America, necesita vama si TVA la importarea lor in Europa ceea ce ridica preturile la niveluri la care europenii isi pierd interesul.
Multe din magnificatiile Conquesturilor sunt deasemenea concepute pt. piata americana.

Intrucat firme ca Bushnell ( cu modelele lor de Elite 4200 si in special 6500), Burris, Nikon si Leupold au inceput sa castige din ce in ce mai mult teren in Europa, nevoia a aparut ca Zeissul sa vina cu o solutie mai de buget care sa se axeze pe piata europeana. Raspunsul a fost Duralyt.

Duralyturile sunt fabricate in Europa cu calitate europeana atat mecanica cat si optica. Nu sunt negre ci au o culoare gri inchisa de tip titan. Magnificatiile desi numai trei alternative, sunt interesante: 3-12×50, 2-8×42, 1.2-5×36. Magnificatiile sunt concepute pt. a acoperi segmentul ignorat pana acuma de Zeiss dar populat de lunetele americane, segment care s-a dovedit popular atat pe piata europeana cat si pe cea americana.
Cu modelurile astea devine posibil sa se extinda pe piata aceasta si sa dea peste degete lunetelor americane si japoneze cat si importatorilor „gri” de Conquest.
Sansele sunt foarte mari ca vor reusi intrucat optica pare a tine aceeasi clasa de Zeiss, reticuli in al doilea plan focal, usoare, viabile si cu o arie de utilizare larga.
Reticulul #6 este o varianta mai subtire a vestitului reticul German #4 preferat de multi utilizatori europeni. Din pacate e singurul reticul disponibil la ora actuala ceea ce e trist. Lunetele nu sunt iluminate dar e foarte posibil, ca daca se dovedesc a fi atat de populare pe cat spera Zeiss, sa apara si versiuni iluminate peste vre-o doi -trei ani.

Avantajul lor este pretul. In sfarsit, Zeiss intra pe piata lunetelor de preturi medii si o face in forta cu niste lunete care le vor da urat peste degete celor americane, care se vand practic la aceleasi preturi dar calitativ departe de Zeiss. Un razboi care sper ca se va intensifica intrucat profitorii vor fi utilizatorii.

              Dupa catva timp pe piata, Duralyturile au avut posibilitatea sa arate ce pot.
      Personal, ma simt foarte ambivalent in parerea pe care o am despre ele. La inceput m-a incantat faptul ca Zeiss, in sfarsit a scos niste magnificatii interesante si reticul care sa nu creasca odata cu magnificatia, pt. ca, in felul acesta, sa poata concura cu cele americane.
          Acum cand au fost pe piata de catva timp si le-am vazut de cateva ori, in tot felul de conditii de luminozitate, incep sa simt o dezamagire fata de ele.
         Cea mai mare problema pe care am observat-o direct a fost claritatea lentilelor. Cine s-a jucat cu lunete si binocluri Zeiss, chiar si cele de tipul Conquest, are asteptarile foarte mari in ce priveste optica.
                               Zeiss este renumit datorita opticii in primul rand.
      Din pacate, tocmai aici, pare Zeissul sa fi facut o treaba slaba in ce riveste Duralyturile. La toate cele trei modele claritatea pe marginea lentilei este de calitate foarte slaba. Si cand spun foarte, nu exagerez de loc. Le-am comparat unul langa altul cu Hawke, Leupold VX1 si VX2, Conquest, cat si Bushnell Elite 4200 si spre supriza mea optica la Duralyt mi s-a parut direct mai slaba. La unele magnificatii, ca 30% din campul vizual era neclar iar uneori simteam ca trebuia sa imi fortez ochii ca sa vad clar. Senzatia asta nu am intalnit-o niciodata la Zeiss (si ma refer la versiunile moderne) si ma dezamagit cumplit. Pana si Leupold VX1, care optic era cel mai slab dintre cele cu care le-am comparat, mi s-a parut putin mai buna decat Duralyturile.
Am fost de-a dreptul socat. Le-am testat in alte conditii de luminozitate si rezultatul a fost acelasi. Nu numai atat, dar adesea aparea si o imagine de tub chiar enervant de pronuntata.

    M-a dezamagit si rotita de reglare a claritatii care trebuia invartita destul de mult pana la obtinerea claritatii si deasemenea trebuia invartita in directia opusa fata de alte lunete Zeiss.

In general, desemenea, exteriorul e trist si da o senzatia de plastic ieftin.

Opinia mea, de la inceput foarte optimista, a primit asadar o lovitura grea de tot, fiind foarte dezamagit. Nu pot sa imi imiaginez cum o luneta moderna care poarta numele de ZEISS sa aiba o optica de atat de proasta calitate. Este de neconceput ca o luneta Zeiss sa trebuiasca sa fie comparata cu lunete de genul VX1, Elite 3200 sau Hawke Eclipse. Cred ca Zeiss, ar fi mai bine daca ar continua sa produca lunete de calitate buna intrucat sunt multe alte firme care se ocupa de producerea lunetelor de calitate slaba.

Share This:

About Administrator