TÂRGUL INTERNAȚIONAL „HUNTING MOLDAVIA 2019”

Mă bucur ori de câte ori constat că ideea de vânătoare depășește limitele fiorului cinegetic în sine și dobândește valențe culturale. Până la urmă, pasiunea noastră nu se reduce numai la știință și dibăcie. Tot evantaiul artelor a dat opere nemuritoare, nutrindu-se din motive și credințe vânătorești. Breasla însăși dispune de un inventar considerabil de manifestări specifice. Multă vreme, la noi, acesta a fost desconsiderat sau abandonat într-un plan secund.
Iată însă că, de la o vreme, asistăm la o resuscitare a spiritului efervescent și inventiv al tagmei în materie de afirmare a identității proprii. După cum scria, cu un secol în urmă, savantul bucovinean Eugen Botezat, vânătoarea constituie „un factor de cultură și civilizațiune”. Acest lucru au vrut să-l sublinieze și organizatorii Târgului Internațional de Vânătoare și Pescuit „Hunting Moldavia 2019”, deschis la Bacău, acum la a IX-a ediție.
Vânătoarea dezvoltă o paletă largă de activități colaterale cu caracter comercial, de la recuzita obligatorie (arme, cartușe, aparate optice de observare și de ochire, cuțite, cartușiere, rucsacuri, vestimentație, încălțăminte), până la auxiliarele în continuă diversificare, începând cu obiectele de marochinărie, chemătorile, panopliile pentru trofee, obiectele de podoabă și terminând cu vehiculele de teren, construcțiile vânătorești, gastronomia și arta de factură cinegetică. La o primă vedere, poate părea un domeniu eclectic, prea diversificat pentru o simplă pasiune, devenită prilej de controverse în sânul societății. foto: Adrian Petcu
În cadrul unui târg de anvergură, eminamente tematic, toate aceste aspecte se reunesc sub aceeași cupolă și, în diversitatea lor, dobândesc un numitor comun și chiar se îmbină într-o imagine de ansamblu coerentă și armonioasă.
La Bacău, zilele trecute, în spațiul generos al „TNT Club Sport”, s-au întâlnit peste cincizeci de expozanți – companii de profil, asociații, direcții silvice, mici producători, meșteșugari și comercianți din România, Cehia, Ungaria, Polonia, majoritatea cantonați în pavilionul central.
Pe platouri, s-au desfășurat concursurile de tir cu arcul, organizate de Clubul Sportiv „SAGA”, de boncăluit cu chemătoarea, de ceaune și preparate cu specific vânătoresc și pescăresc, reprezentațiile ceremoniale la corn și expoziția canină, cu participarea specială a Asociației „Limier Club Român”, a Asociației Chinologice Metropolitane Iași și a Asociației Chinologice Bacău, cu instalații pentru probe de lucru destinate câinilor de vizuină.
Tot în aer liber, a funcționat expoziția permanentă de trăsuri de vânătoare, docare, șarete de paradă, sănii, mobilier, echipamente și construcții vânătorești a Direcției Silvice Bistrița-Năsăud.
Un alt pavilion a fost alocat expoziției de trofee prezentate sub egida Muzeului Cinegetic Național „Posada” și a Muzeului de științele Naturii „Ion Borcea” din Bacău. Tot la acest capitol, s-a desfășurat în paralel (timp de trei zile) o evaluare oficială de trofee cinegetice, de către o echipă de arbitri acreditați de Consiliul Internațional de Vânătoare și de Protecția Vânatului (CIC), cu acordare de medalii și diplome.
În sala de conferințe, mai multe comunicări științifice au atras atenția: „Mecanismul, prevenția și compensarea pagubelor produse de vânat” (Dr. Fodor Jozsef Tamas, România), „Impactul expansiunii recente a șacalului auriu în România” (Dr. ing. Farkas Attila, România), „Metode complementare de estimare a efectivelor de fazan și iepure de câmp” (Dr. ing. Mihai Fedorca, România). În aceeași ambianță, au avut loc și două lansări de carte: „Viziunile Sfântului Eustațiu” de Gabriel Cheroiu și „Mai ții minte, suflete?” de Sorin Gârjan.
Întreaga suită de manifestări s-a încheiat cu o seară vânătorească, unde participanții au apreciat atât meniul specific, cât și prezentările și degustarea de vinuri din Republica Moldova și România.
Gabriel CHEROIU